Am mai scris aici pe blog despre utilitatea, eficiența, dar și despre pericolele și exagerările poziționării mesajelor publicitare în toaletele publice, în special cele din locuri cu trafic intens și cu posibilități limitate de supraveghere și intervenție rapidă pentru remediere. În unul din primele mele articole am găsit și câteva puncte slabe ale acestei tehnici de promovare, așa cum am întâlnit-o la Mall Gold Plaza, în Baia Mare.
Astăzi avem, din păcate, prilejul de a constata alt tip de deficiență al acestei tehnici de comunicare, întâlnit nu cu multă vreme în urmă (decembrie 2013) la Iulius Mall Cluj Napoca. Ce s-a întâmplat, în acest caz? Reclamele unei florării cu notorietate și cu bună reputație, care își are sediul în mall, au fost tipărite color în bune condiții tehnice pe autocolant și amplasate în zona chiuvetelor, la intrarea în toaletele publice, prin lipire direct pe faianța scumpă de pe perete. Fiind atât de expuse și accesibile, deloc protejate de o ramă și o folie sau un strat protector de sticlă, dar și foarte agresive (poziționate din jumătate în jumătate de metru, repetitiv și în număr mare, fix în dreptul ochilor vizitatorilor), reclamele au devenit rapid ținta comportamentului mai puțin civilizat al unora dintre utilizatorii toaletei, care au completat textul reclamei cu comentarii personale nu foarte elegante și astfel au reușit să obțină deprecierea gravă și deturnarea aproape completă a mesajului comercial și o reacție negativă, de respingere/dispreț/dezamăgire din partea utilizatorilor onești ai acestui spațiu față de emițătorul semnalului publicitar.
Cred cu tărie că rezultatele negative și deloc convenabile ale campaniei derulate în beneficiul florăriei Magnolia se datorează exclusiv lipsei de pricepere a marketerilor complexului comercial și ai beneficiarului (dacă aceștia există) și folosirii abuzive și exagerate a acestei metode de comunicare. În primul rând, eleganța și standardele arhitectonice ale spațiului comercial nu cadrează cu metoda de amplasare, lipirea unor autocolante direct pe faianță este o soluție ieftină, fușerită, peticită, tipică celebrului Dorel. În al doilea rând, zgârcenia care a făcut ca posterele să nu fie protejate în suporți speciali a permis completarea cu măscări a textului, cu un simplu pix. În al treilea rând, este total neproductivă agresivitatea sau insistența stupidă cu care sunt afișate reclamele în număr atât de mare într-un spațiu până la urmă intim și care cere mai multă decență și discreție.
Cer iertare cititorilor blogului pentru că public un astfel de conținut vulgar, barbar și rudimentar, însă am considerat că ilustrațiile foto sunt importante, pentru a ne permite să realizăm gravitatea și complexitatea daunelor de imagine suferite de așa-zisul beneficiar al serviciilor de publicitate, precum și simplitatea și accesibilitatea acțiunilor de vandalizare la care s-au expus inutil și ilogic marketerii care au recurs la această soluție. Învățăm de aici că de multe ori soluția ieftină și superficială poate să te coste foarte mult și că publicitatea redundantă și agresivă este mai degrabă un mare deserviciu pe care i-l poți face, cu bună intenție, unui client. Tentația de a da vina exclusiv pe comportamentul de vandal al unor vizitatori trebuie domolită, fiindcă, dacă nu aveau ocazia și, practic, nu erau aproape invitați să se manifeste, nu ar fi produs aceste daune.
Afișele au rămas în aceeași stare mai multe zile, întâmplător am trecut pe acolo la mai multe intervale, în decembrie. Acest fapt indică și o oarecare delăsare, absența a unor proceduri de monitorizare și control și lipsa de preocupare reală pentru integritatea și coerența serviciilor prestate pentru locatarii complexului comercial. Păcat.
