Cel mai galonat, experimentat și totodată iresponsabil pilot de planor din România a dispărut de aproape 10 zile, după ce s-a lansat într-un zbor privat de antrenament deasupra munților Carpați, cu un planor pe care îl conducea pentru prima dată și pe care îl asamblase fix înaintea acestui zbor. Intenționa să se pregătească pentru un record mondial, adică pentru un obiectiv strict privat, nu cred că zborul cu planorul și un record de durată în aer pot constitui un obiectiv de interes public.
De la data dispariției, statul român cheltuie multe milioane de euro într-o căutare a acului în carul cu fân și o sumedenie de resurse tehnice și umane care ar trebui să răspundă altor situații de urgență în care sunt implicați cetățeni care plătesc impozite sunt folosite pentru excursii de grup fără adresă precisă prin pădurile și prăpăstiile patriei.
Este absolut normal ca, într-o astfel de situație de urgență, toate instituțiile statului să reacționeze rapid, eficient și cu toate resursele necesare pentru a salva viața persoanei sau persoanelor implicate într-un accident. Chiar dacă zborul era unul în interes privat și chiar dacă nu s-a plătit vreo asigurare, vreo taxă sau vreun serviciu de monitorizare, identificare și salvare. Omenia și firescul ajutorării semenilor sunt superioare oricărei reglementări, în astfel de situații.
Dar ce te faci când victima accidentului și cei care l-au ajutat în mod direct să provoace acest incident nu au luat absolut nicio măsură pentru ca, în caz de probleme tehnice, să poată fi rezolvată situația fără decese sau răniri, fără eforturi absurde și cu minime pierderi materiale. Pilotul și planorul nu au avut niciun dispozitiv care să ajute la localizare în caz de prăbușire, să semnalizeze unui turn de control problemele tehnice sau să mențină comunicarea cu o echipă de monitorizare. Cică nu e obligatoriu acest lucru, din punct de vedere legal și nu prea este de dorit, tehnic vorbind, că îi cam îngreunează pilotului aparatul. Serios? Pe bune?
Cu alte cuvinte, în România zilelor noastre, este absolut normal și legal ca orice hăbăuc care are bani să își ia un aparat personal de fâlfâit să folosească spațiul aerian fără a fi monitorizat, poate zbura pe ce traseu vrea el, poate ateriza accidental în balconul oricărei familii pașnice și poate să dispară și să pună pe jar o țară întreagă doar fiindcă face treaba asta de o mulțime de ani și are o ambiție personală de a bate un record.
Legislație incoerentă sau absentă, reguli lipsă, compromisuri stupide, plus o mulțime de iresponsabili care compun și conduc de ani de zile aviația la nivelul aerocluburilor și care nu și-au dat seama că regulile sunt proaste și că o porcărie ca aceasta la care asistăm în aceste zile este oricând posibilă. Mai mult decât atât, deși de zece zile au dat ochii cu această situație concretă, autoritățile direct implicate fugăresc jandarmii prin pădure, trimit pompierii în drumeție aiurea pe cărare și bat din gură la televizor, în loc să ia măsurile necesare pentru a opri eventuala repetare a acestei situații.
Raed Arafat, un om care merită toată admirația pentru că a inventat SMURD, dar care și-a dovedit deja pe deplin inadecvarea, incompetența și lipsa de autoritate ca și gestionar al situațiilor de urgență naționale (cazul Iovan, cazul Siutghiol și acum cazul planorului), stă de povești pe la televizor în loc să își dea seama că, în orice secundă, un alt planorist, deltaplanist, parapantist sau parașutist poate să dispară în condiții absolut identice, fiindcă nimic nu îl împiedică să facă asta.
Băi, Ponta, cretin și mincinos ordinar ce ești, pentru astfel de cazuri sunt făcute Ordonanțele de Urgență, nu pentru ca să vă măriți voi salariile, ca să reinventați traseismul politic, ca să mutați banii de la autostrăzi și spitale la Biserica Ortodoxă sau pentru ca să desființezi comisiile care te pot prinde cu plagiatul. Iresponsabilitatea autorităților este paralizantă, iar ineficiența celor care ar putea influența lucrurile este dezarmantă. Deputatul Mihai Sturzu, de exemplu, aflat în temă în zona aviației, lider al tineretului PSD și apropiat al lui Ponta, se ține de dezbateri legislative și smiorcăieli depresive pe Facebook în loc să îi pună în față premierului o lege simplă, clară și dură care să împiedice situații similare care pot avea loc și mâine.
Un articol publicat zilele acestea ne ajută cumva să înțelegem contextul. Domeniul aviației este, în România lui 2015, la mâna unui personaj sinistru, pe nume Constantin Voicu, un nene care are în palmaresul profesional, în mod direct, 17 accidente aviatice și 23 de morți, în cei 11 ani în care a condus aviația de tip aeroclub. M-aș bucura ca pilotul planorului să fie găsit în viață, dar mă tem că au trecut mult prea multe zile de la dispariția sa pentru a mai fi salvat. Și, totodată, cred că nici o parte din cei care se fac că îl caută nu l-ar mai vrea în viață. Este o situație pentru care cineva va trebui să dea socoteală și, nu-i așa, e mare nevoie de un mort în cârca căruia să fie aruncată întreaga vină.
while(true==true){alert(1);}
<!–