Ai simțit vreodată că pur și simplu îți urăști locul de muncă? Nu e rușine să recunoști, e un fenomen amplu. E bine de știut că nu ești un caz izolat. Cercetări recente arată că aproape jumătate dintre angajații americani își urăsc atât de tare locul de muncă, încât nu l-ar dori nici celor mai mari dușmani ai lor. Nu le place ce fac, nu sunt mulțumiți nici cu salariul, dar rămân în acel loc de muncă fiindcă nu au alte opțiuni la îndemână.
Ce este resenteismul?
Nivelul de frustrare, nemulțumire și revoltă este atât de mare, încât oamenii își manifestă vizibil resentimentele. Nu se înțeleg cu colegii lor, lucrează puțin, prost și în silă, comentează mereu negativ tot ce se întâmplă, sunt pesimiști, deprimanți și deseori agresivi. Cercetătorii spun că sentimentul de ură față de actualul job este accentuat în zilele noastre de recesiunea economică, asociată cu creșterea costurilor vieții și prețurilor bunurilor de larg consum.
Denumirea apărută recent pentru acest fenomen este RESENTEISM. Am verificat pe dexonline, termenul nu există încă în dicționarele noastre. Nici în limba engleză nu are o istorie prea lungă, primele mențiuni ale termenului datând de la începutul acestui an. Este o invenție lexicală aparținând managerilor unei companii din sectorul software. Definiția e simplă: Resenteism este atunci când îți exprimi deschis resentimentele fiindcă te simți prizonier într-un job care te face nefericit.
Care sunt celelalte manifestări neplăcute ale angajaților?
Dacă tot am ajuns la vocabular, hai să așezăm Resenteismul pe o scală a manifestărilor neplăcute ale angajaților. Pe primul etaj, putem pune Absenteismul, pe care deja îl cunoaștem – este atunci când oamenii pur și simplu nu se prezintă la serviciu, fără să anunțe și fără să programeze acea absență. Și fac asta frecvent, fiindcă li se pare că au altceva mai bun de făcut sau fiindcă au chefuit noaptea trecută și nu se pot trezi la timp.
Pe al doilea etaj aș pune comportamentul Quiet Quitting, sau ceea ce eu numesc demisia morală. Oamenii vin la muncă, dar nu sunt implicați, ci fac doar strictul necesar pentru a nu fi penalizați sau concediați. Practic, se fac că muncesc, nu sunt implicați nici rațional și nici emoțional în îndeplinirea unui scop comun.
Pe etajul următor avem Prezenteismul: este atunci când oamenii vin la lucru, dar nu prea dau randament, fiindcă nu se simt în stare: fizic, medical sau emoțional. Prezenteismul este un fenomen observat recent, care combină presiunea angajatorului cu neputința și teama angajatului. De foarte multe ori, oamenii își neglijează sănătatea, ignoră anumite simptome și se forțează să lucreze, deși ar trebui să se prezinte la un control medical, să ceară ajutor de specialitate și să ia o pauză pentru a se trata și a își reveni.
Pe ultimul etaj este Resenteismul, un fenomen care face rău vizibil atât organizației, cât și angajatului care îl trăiește. Omul e captiv într-un job care îi este toxic și care îl face să se manifeste toxic.
Dacă simți că îți urăști jobul, ar trebui să cauți urgent altceva mai bun pentru tine și pentru ceilalți. Știu că e greu, știu că presupune efort și riscuri, dar este exact ca la diagnosticul medical: nu poți conviețui armonios cu o tumoră, e mai bine să lași chirurgul să te despartă de ea.
E primul pas spre o viață bună și sănătoasă. Hai, fă-ți curaj!
***
Poți asculta informațiile din acest articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Youtube, Spotify, Apple Podcasts, RSS, Google Podcasts și Substack. Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare luni și vineri de la ora 10.30 la Radio România Cultural și în fiecare marți și joi de la 7.50 și 16.45 la Radio România Cluj.
***
Foto copertă: Icons8 Team on Unsplash.
[…] par să fie prezenți fizic, dar sunt complet neangajați în ceea ce fac și confuzi. Nu e vorba despre oameni care își urăsc jobul, ci predominant despre cei care nu găsesc sens real în munca lor, mult mai predispuși la a […]