Hai să discutăm azi despre Generația Z și despre motivele pentru care cei tineri se plictisesc foarte repede în organizațiile noastre. Ce-i face să se plictisească atât de repede și să-și dorească să plece să acceseze experiențe noi? De ce sunt ei diferiți față de generațiile anterioare?
După cum bine știți, sociologii îi încadrează în Generația Z pe cei născuți după 1995 sau 1997, însă la fel de bine știm că granițele dintre generații nu sunt foarte ferme, astfel că putem întâlni comportamente tipice generației Z și la cei mai în vârstă decât ei, Millennials. Așa cum putem întâlni comportament de Milenial la oameni din Generația Z.
Ne interesează foarte tare să înțelegem ce este în mintea tinerilor din ziua de astăzi, de se plictisesc atât de repede la muncă și își doresc să schimbe foarte repede ori rolul lor în organizație, ori organizația în sine. O să folosim pentru asta o cercetare făcută de doi profesori americani, publicată recent într-un jurnal prestigios de psihologie.
Rețeta clasică a fericirii: hedonism și eudaimonia
Înainte de asta însă, hai să ne gândim ce ne face fericiți. Pentru că fericirea este un lucru care este tot mai important pentru foarte mulți dintre noi, iar fericirea cu ceea ce muncim este, la fel, foarte importantă. Am apelat pentru asta la o carte numită ”Hackul Fericirii”, scrisă de Ellen Petry Leanse, o specialistă americană care a lucrat foarte mulți ani ca trainer cu titani precum Apple, Facebook, Google sau Microsoft. Iată un mic citat din cartea aceasta:
”Grecii au meditat asupra fericirii de-a lungul multor generații. După cum spunea filozoful Aristip, cu 400 de ani înainte de nașterea lui Hristos, fericirea înseamnă plăcere, cât mai multă plăcere posibilă. Răsfățul este scopul vieții, valorile personale, din punctul de vedere al lui Aristip, nu au nicio însemnătate, nu contează. Gândirea lui Aristip a dus la apariția noțiunii de fericire hedonistă, o etichetă pusă adesea plăcerilor impulsive aducătoare de bucurii sau lipsei temporare a problemelor.
Pe de altă parte, există ceea ce se numește fericire eudaimonică, despre care a vorbit prima dată Aristotel, cu 300 și ceva de ani înainte de nașterea lui Hristos. Ea presupune obținerea unei bunăstări profunde, descoperită prin asocierea cu un scop, prin înfruntarea obstacolelor ivite în cale și prin creșterea interioară. Acest tip de fericire este rezultatul unei vieți virtuoase și al încercării de a ne optimiza mereu potențialul.
Shot-urile de tequila sau jocurile video nu l-ar fi făcut pe Aristotel să descopere acest fel de fericire, presupunând că în Grecia antică ar fi existat lucrurile astea. Plăcerile vinovate și răsfățurile trecătoare nu fac parte din meniul fericirii eudaimonice”.
Ellen Petry Leanse – Hackul Fericirii
Așadar, avem două componente ale fericirii în rețeta tradițională: fericire hedonistă, așa cum a descris-o Aristip și eudaimonia, adică fericirea care vine din sensul vieții, dintr-o înțelegere mai profundă a vieții, cea despre care a vorbit Aristotel.
Cu alte cuvinte, starea de bine, într-o definiție tradițională, pentru generațiile de până la Zeți, era compusă din fericire hedonistă, adică din plăcerea de a trăi, din bunăstare materială, emoții pozitive și satisfacție, mai degrabă fiziologică și, pe de cealaltă parte, din Eudaimonia, adică din progres individual, din împlinire, din dezvoltare, din sentimentul că viața are sens și că îți realizezi propriul potențial la serviciu.
Lucrurile acestea par tot mai importante, iar Milenialii au excelat și excelează în zona aceasta de împlinire eudaimonică. Milenialii își doresc foarte tare ca munca lor să aibă sens, să aibă o contribuție relevantă și remarcabilă la bunăstarea generală.
Al treilea element al Fericirii: Abundența Experiențelor
Doi profesori americani (Shigehiro Oishi, profesor de psihologie la Universitatea din Virginia și Erin Westgate, profesor de psihologie la Universitatea din Florida) au publicat în septembrie 2021, în prestigiosul jurnal Psychological Review, un studiu care face lumină în această problemă: de ce Zeții se plictisesc atât de repede și de ce cei mai tineri dintre noi vor să schimbe repede profesia, organizația, rolul pe care îl au? De ce nu sunt fericiți cu ceea ce primesc într-o organizație? Iată ce scriu cei doi în abstractul lucrării lor:
”Știința psihologiei a conceptualizat de obicei ”o viață bună” în termeni de bunăstare fie hedonică, fie eudaimonică. Noi propunem să adăugăm bogăția psihologică, care este un alt aspect, neglijat, a ceea ce oamenii consideră o viață bună. Spre deosebire de viețile fericite sau pline de sens, viețile bogate din punct de vedere psihologic sunt cel mai bine caracterizate printr-o varietate de experiențe interesante și care schimbă perspectiva. Prezentăm dovezi empirice că fericirea, sensul și bogăția psihologică sunt aspecte legate, dar distincte și de dorit ale unei vieți bune, cu cauze și corelații unice.
Făcând acest lucru, arătăm că un număr nesemnificativ de oameni din întreaga lume raportează că ar alege o viață bogată din punct de vedere psihologic în detrimentul unei vieți fericite sau pline de sens și că aproximativ o treime spun că anularea celui mai mare regret al vieții le-ar fi făcut viața mai bogată din punct de vedere psihologic. În plus, propunem că predictorii unei vieți bogate din punct de vedere psihologic sunt diferiți de cei ai unei vieți fericite sau a unei vieți pline de sens și raportăm dovezi care sugerează că oamenii care duc o viață bogată din punct de vedere psihologic tind să fie mai curioși, să gândească mai holistic și să fie mai liberali din punct de vedere politic.
Această lucrare ne duce dincolo de dihotomia bunăstare hedonică versus bunăstare eudaimonică și pune bazele studiului bogăției psihologice ca o altă dimensiune a unei vieți bune.”
Articol publicat de Oishi & Westgate, 2021
Cu alte cuvinte, dincolo de cele două dimensiuni tradiționale ale fericirii, tinerii, în special cei din Generația Z, caută încă ceva la experiențele pe care le trăiesc. Iar pentru faptul că petrecem la muncă cea mai mare parte a vieții noastre active, a zilei noastre, de dimineață până seara la serviciu până ne punem în pat, ne face să ne dorim ca acest aspect al bogăției psihologice sau al abundenței experiențelor să fie foarte important.
Dincolo de a fi fericiți din punct de vedere material, a avea o viață confortabilă și a avea sens în ceea ce facem, pentru cei tineri contează foarte mult să trăiască o serie de experiențe noi, surprinzătoare, cu grad mare de noutate, care sunt complexe și care le aduc mereu o schimbare de perspectivă. Practic, cei tineri caută bogăția psihologică, așa cum o definesc Oishi și Westgate.
De asta se întâmplă de foarte multe ori să nu ne înțelegem cu ei atunci când îi angajăm, să vedem că se plictisesc, că își doresc să schimbe, că vor alt rol, vor să facă altceva, vor să descopere alte lucruri, vor să meargă într-o altă organizație, pentru că la noi, cumva, experiența lor a luat sfârșit, pentru că nu mai au nimic nou de descoperit.
Este un lucru la care ar fi bine să ne gândim dacă ne dorim să-i înțelegem pe Zeți. Trebuie să ținem cont de faptul că schimbările demografice ne vor duce la un moment dat, foarte curând, la nevoia de a lucra cu Zeții, pentru că ei vor fi angajații cei mai mulți disponibili pe piața muncii. Deocamdată, lucrăm cu Millenials și am învățat să lucrăm cu ei.
Vedem foarte bine că Generația X se apropie de vârsta pensionării, iar pentru generațiile tinere trebuie să reușim să construim o propunere de valoare, astfel încât să își dorească să vină în organizațiile noastre. Dacă înțelegem corect așteptările lor și modul lor de a privi viața, cu siguranță vom ști să producem o propunere de valoare a angajatorului, care să fie atrăgătoare pentru ei.
Dacă nu vom reuși să facem treaba asta, va trebui ori să ne mulțumim cu generații anterioare care să ocupe roluri în organizația noastră, ori să ne împăcăm cu ideea că Zeții vor veni, vor sta un pic, se vor plictisi și vor pleca.
***
Avem și o versiune video a acestui articol, publicată în cadrul serialului ”Make It Work”, parte a proiectului nostru multimedia Hacking Work. Vă oferim aici acest video, invitându-vă să descoperiți podcastul Hacking Work și să vă abonați la newsletterul Hacking Work, pentru a primi în fiecare luni și joi dimineață cele mai proaspete știri și analize din piața globală a muncii. Să vă fie de folos!
***
Acest articol vă este oferit de MedLife, furnizorul național de sănătate al României.
Pentru că știe că sănătatea înseamnă echilibru pentru minte și trup, MedLife a lansat singurul abonament medical 361 de grade. Un abonament complet, cu acces la servicii de prevenție, sport, nutriție, dar și asigurare medicală inclusă. Prin intermediul acestuia, MedLife susține dezvoltarea unui mediu de business sănătos în România.
Iar împreună cu MedLife, prin articolele scrise și publicate de echipa Hacking Work, vă oferim inspirație, prin idei valoroase pentru organizații sănătoase.
***
