Cred că acesta este cel mai important subiect despre care învățăm toată viața, fără a reuși să-i descifrăm rețeta, decât parțial, târziu și fără metodă. Totodată, cred că acesta ar trebui să fie obiectivul primordial al vieții fiecăruia dintre noi și al fiecărei zi pe care o petrecem pe pământ, dar și al muncii tuturor celor care se ocupă de treburile publice.
Fericirea oamenilor, acesta este parametrul esențial despre care ar trebui să vorbim mai des. Și nu ar trebui să fie doar despre fericirea individuală, ci și despre cea a comunităților din care facem parte, fiindcă este imposibil să decuplăm percepția personală de cea colectivă.
Nu are trebui să ne intereseze atât de tare PIB-ul, ca măsură a bunăstării, fiindcă e făcut din cifre care pot fi manipulate și care nu vorbesc despre cât de fericiți, bucuroși, mulțumiți și liniștiți sunt oamenii. Știm țări care au un PIB uriaș, dar în care oamenii sunt nefericiți, trăiesc în stres, în nesiguranță, sub o uriașă presiune continuă.
Pe de altă parte, știm și descoperim țări în care oamenii nu trăiesc chiar în cel mai desăvârșit confort contemporan, dar unde armonia domnește și fericirea plutește în aer, se simte starea de bine în fiecare interacțiune, respiră din porii fiecărui individ.
Descoperim în acest articol că banii nu aduc fericirea (haha, ce noutate!), că ea se moștenește genetic în foarte mare măsură și că inclusiv momentele cele mai triste ale vieții noastre fac parte din rețeta fericirii, dacă știm să le administrăm corect.
Hai să vedem cum ne ajută știința să înțelegem mai bine fericirea și modul în care ajungem la ea, conștient, sistematic, programat. Să vă fie de folos!
***
Cursul „Știința fericirii” la care au participat 550.000 de persoane, conceput în 2014 de către psihologii Universității Berkeley din California, învăța studenții cum să fie fericiți. Aceștia învățau despre știința conexiunii, compasiunii, recunoștinței și atenției, finalizând multe activități despre care cercetările spun că îi ajutau pe cursanți să se simtă mai fericiți.
Sentimentele lor pozitive creșteau progresiv, iar tristețea, stresul, singurătatea, furia și frica au fost diminuate. Pe parcursul cursului, fericirea a crescut cu 5% și s-a menținut și în următoarele 4 luni.
Poți să schimbi atât de ușor gradul de fericire pe care îl simți? Conform cercetărilor, da, chiar și în perioadele mai dificile.
Fericirea este maleabilă și nu depinde de avere
O teorie răspândită referitoare la posibilitatea noastră de a ne schimba sentimentele este reprezentată de Diagrama Fericirii. Conform acesteia, 50% din fericirea noastră este determinată de gene, 40% de starea de spirit și activitățile noastre, iar 10% de circumstanțele vieții.
Unul dintre principiile de bază ale științei biologice este că rasa nu joacă un rol în modul în care creierul răspunde la anumiți stimuli. Cu toate acestea, cercetătorii încep să descopere mai multe despre epigenetică – domeniu care studiază modul în care trauma poate activa anumite gene și modul în care oamenii pot transmite acele gene copiilor lor. Profesorul Steven Roberts de la Universitatea Stanford spune că „experiențele sociale asociate identității rasiale pot da naștere la diferențe în experiențele psihologice ale oamenilor”. De aceea, există popoare, etnii, categorii sau grupuri sociale cu o predispoziție mai mare pentru fericire sau, dimpotrivă, pentru o stare predominant negativă.
Dincolo de moștenirea genetică, deși de-a lungul timpului s-a confruntat cu multe critici (că e prea simplă și nu ține cont de modul în care genele interacționează cu mediul), mentalitatea contemporană se bazează pe o idee acceptată la scară largă, și anume: o parte semnificativă din fericirea noastră este în controlul nostru.
„Știința arată că circumstanțele – cât de bogați suntem, ce slujbă avem, ce bunuri materiale deținem – contează mai puțin pentru a fi fericiți decât ne imaginăm” .
Profesor Laurie Santos – Universitatea Yale
A fi fericit nu înseamnă că simți bucurie și veselie în fiecare moment din zi. Eșecurile și situațiile delicate cu care ne confruntăm sunt o parte importantă a vieții noastre emoționale. Fericirea este definită ca abilitatea de a accepta experiențele negative, de a le gestiona, de a le face față și de a lua deciziile bune pentru tine pe baza lor.
Fericirea la locul de muncă
Indiferent de stresul de la locul de muncă, de conflictele din cadrul relațiilor tale profesionale, de numărul de termene limită, de micro-managementul din cadrul companiei în care lucrezi, de call-urile nenumărate, poți alege în continuare să fii fericit.
Unele cercetări neuro-științifice demonstrează ideea conform căreia creierul nostru caută atât supraviețuirea, cât și plăcerea – două instincte care sunt în competiție una cu cealaltă. Fericirea nu înseamnă idealizarea unor momente trecătoare de gratificare, ci presupune dezvoltarea unei motivații interioare pentru a identifica forța și resursele care te vor ajuta să te menții pe termen lung.
Deci, odată ce urmărești un scop intern, important pentru tine (dezvoltare personală/profesională, provocare, creștere etc), în loc de un succes orientat spre exterior (statut social, promovări la locul de muncă, bani), fericirea își pierde caracterul trecător.
Care este legătura dintre fericire și motivație la locul de muncă? Conform unui studiu din 2020 al publicației Frontiers in Psychology, angajații cu un nivel ridicat de motivație interioară au fost mai mulțumiți de rolurile lor din companie, ceea ce a dus la: abilități de comunicare mai puternice, loialitate ridicată, relații pozitive cu clienții, mai multă energie, pasiune și entuziasm, productivitate și eficiență sporite.
Opt exerciții ca să fii mai fericit(ă)
Iată opt exerciții despre care studiile clinice și cele din domeniul psihologiei arată că îți îmbunătățesc sentimentul de fericire și bunăstare:
1. Îmbunătățește conexiunile sociale – conform Studiului Harvard Privind Dezvoltarea Adulților, relațiile apropiate reprezintă cel mai important factor care ne menține fericiți de-a lungul vieții. Persoanele cu relații solide sunt mai fericite și mai sănătoase din punct de vedere fizic și mental, existând cercetări care dovedesc că relațiile bune au ca rezultat niveluri mai scăzute de hormoni de stres și mai puține inflamații cronice.
Menținerea acestor relații necesită implicare, timp și atenție din partea fiecăruia. Relațiile de calitate sunt un determinant mai puternic al unei vieți lungi și fericite decât clasa socială din care faci parte.
2. Acționează din bunătate – Găsește modalități de a fi bun în fiecare zi. De exemplu, poți face un compliment cuiva sau poți lăsa pe cineva în fața ta la casa de marcat. Aceste acțiuni contribuie la diminuarea deprimării și anxietății, potrivit unor studii ale Universității Riverside, California. Atunci când investești resurse proprii în bunăstarea altora, se activează sistemul de recompensă al creierului tău – și te simți bine pentru că cealaltă persoană simte la fel.
3. Exprimă-ți recunoștința – Conform unui studiu din 2005 al lui Martin Seligman (Universitatea din Pennsylvania), dacă la finalul zilei scrii trei lucruri pentru care ești recunoscător, vei fi mai fericit și mai puțin depresiv. În acest mod, îți vei antrena mintea să se orienteze către aspectele pozitive ale vieții tale, în loc să te concentrezi la aspectele stresante ale vieții.
4. Orientează-te spre mindfulness – Exerciții precum meditația care îți antrenează creierul să se concentreze asupra prezentului în loc de trecut sau viitor pot crește sentimentele de acceptare de sine, conform unui studiu din 2011 al International Journal of Wellbeing.
5. Tratează-te cu compasiune – În special în Occident, oamenii au adoptat tendința de autocritică ca valoare culturală și tind să se pedepsească pe ei înșiși atunci când se confruntă cu eșecuri. Dacă ne vom critica excesiv nu ne vom putea atinge obiectivele.
Pentru a-ți dezvolta sentimentul de compasiune față de tine trebuie să urmezi trei pași: (1) fii prezent (nu rămâne ancorat în trecut sau viitor), (2) acceptă că eșecurile fac parte din viața noastră și nu poate fi totul lapte și miere întotdeauna și (3) cultivă o voce interioară caldă, blândă și înțelegătoare, în loc de una ostilă și critică.
6. Zâmbește mai mult, dar sincer – Un studiu realizat de un cercetător de la Universitatea de Stat din Michigan sugerează că angajații din departamentul de relații cu clienții care mimează un zâmbet fals pe tot parcursul zilei își înrăutățesc starea de spirit și productivitatea lor scade. Potrivit PsyBlog, zâmbetul ne îmbunătățește atenția, ne ajută să îndeplinim mai eficient sarcinile cognitive și favorizează gândirea holistică.
7. Planifică o călătorie – Simpla planificare a unei vacanțe sau a unei pauze de la serviciu ne poate îmbunătăți fericirea. Un studiu publicat în revista Applied Research in Quality of Life a arătat că cea mai mare creștere a fericirii a fost înregistrată în etapa de planificare a unei vacanțe, deoarece oamenii se bucură de sentimentul de anticipare.
8. Stabilește-ți obiective realiste – Atunci când îți stabilești obiectivele ai grijă ca ele să fie realiste și realizabile. Stabilește obiective pe care știi că le vei putea îndeplini. Într-un studiu din 2014, persoanele care au avut un obiectiv specific (creșterea reciclării) s-au simțit mai mulțumite și mai fericite decât cele care au avut un obiectiv mai general (protejarea mediului).
***
Am scris acest articol împreună cu colega mea Izabella Lukacs, din echipa minunată cu care lucrez la toate proiectele Hacking Work și la SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili.
