Apariția Milenialilor la sfârșitul secolului trecut a reprezentat o rupere de lumea veche. Fie că ne referim la Occident sau doar la România, apariția acestei generații a produs schimbări majore în diferențele generaționale și puterea de a schimba lumea cu mult curaj și determinare. Dar celebrele 15 minute de faimă ale lui Andy Warhol se aplică și cazul generațiilor. Iar acum momentul milenialilor se apropie de sfârșit, dacă ne referim la modul în care aceștia inovează și schimbă peisajul social, economic și cultural.
Tinerii din Generația Z sunt următorul pas al evoluției umane și sunt deja la putere. Ei s-au născut cu smartphone-ul în mână și cu o conexiune la internet care nu se întrerupe niciodată. Gândesc global, există prin social media, muncesc și trăiesc prin device-urile și gadget-urile lor și nu concep să facă fizic ceva ce se poate face online.
La rândul lor, “Zeții” vor preda la un moment dat ștafeta către generația Alpha, în curgerea impasibilă a timpului. E nevoie deci să vorbim puțin despre ce reprezintă aceste succesiuni, ce schimbări aduc și care e motivația lor.
Dacă modelul clasic al lui Ortega y Gasset plasează intervalele generaționale la 30 de ani, noile modele ale Pew Research Center le mută mai degrabă în zona a 15-20 ani:
Asta pentru că cercetătorii au schimbat metodologia de calcul și dacă anterior se bazau pe perioada necesară că un adult să devină independent și funcțional în societate, acum se orientează mult mai mult după modelele de consum care se schimbă mai des, la intervale relativ regulate de timp.
Dar cât de mult contează toate astea? Cât de relevant este pentru societate, piața muncii sau educație, că o generație este diferită de alta?
Diferențe de necontestat dintre generații
Poate că cel mai important aspect este dispariția rușinii ca frână colectivă. Clasicele „nu se face”, „nu se spune”, „nu se poate” sunt specificități generaționale pe care tinerii nu le-au moștenit. Pentru ei firescul înseamnă a spune lucrurilor pe nume, indiferent de consecințe. Un șef abuziv este abuziv, un hoț este un hoț, iar un drept câștigat va fi exercitat. Este vorba despre o emancipare a individului care sparge uși și prejudecăți.
Dacă Boomerii și Gen X se raportează la lume într-un fel mai degrabă tradițional, stabil și previzibil, Milenialii și Gen Z își doresc schimbarea acum și sunt dispuși să o aducă. Iar temele lor predilecte sunt cele care țin de integritate, etică, egalitatea de șanse, drepturile omului, protecția mediului, tranziția verde, satisfacția personală și libertatea de exprimare.
Un alt factor important este că milenialii sunt generația cea mai diversă cultural și etnic de până acum, dar care are totuși destule trăsături comune pentru a fi analizată ca un grup. Iar asta nu e un lucru de neglijat, având în vedere, spre exemplu, decalajul cultural și de dezvoltare socio-economică dintre estul și vestul Europei.
România: mentalitatea Zeților și mentalitatea Milenialilor, două poluri opuse
Îndreptându-ne spre plaiuri mioritice, vedem că Milenialii noștri au fost ultimii copii ai comunismului și primii din capitalism. O nișă experimentală a democrației originale și ceea ce numim noi o generație de sacrificiu.
Născuți în cel mai crunt cincinal, ei au îndurat foame și frig chiar dacă nu și le amintesc. Pe de altă parte, sunt prima generație care a îmbrățișat democratizarea tehnologiei. Prima generație care a descoperit lumea de după cortina de fier și s-a integrat în cultura internetului.
Asta îi aseamănă mai mult cu tinerii din vest decât cu proprii părinți, aceștia din urmă fiind crescuți într-un context cultural foarte diferit, cu valori, așteptări și orientări care azi nu mai pot fi transmise copiilor.
Pe de-o parte, asta i-a plasat pe tineri într-o poziție care le-a permis să se adapteze mult mai bine la spațiul euro-atlantic și să îl înțeleagă în cu totul alt mod. Părinții lor au emigrat din cauza sărăciei și au prestat munci de bază, dar nu s-au adaptat cu adevărat țărilor de adopție. Și nici n-au căutat asta. A fost o decizie bazată pe instincte primare, iar finalul ideal pentru ei era mereu întoarcerea acasă, la o viață mai bună.
La polul opus, Zeții au ales vestul în mod conștient, tocmai pentru că au văzut potențialul și s-au simțit atrași de modelul societal de acolo. Din rândul lor s-au ales primii intelectuali și profesioniști postdecembriști care au emigrat pentru studii și munci calificate. Ceea ce îi face perfect adaptați la civilizația europeană și mult mai puțin înclinați să se întoarcă, pentru că au găsit deja ce căutau.
Generația Z și misiunea de a schimba lumea
În vreme ce Milenialii mai împărtășesc unele dintre tendințele conservatoare ale părinților lor, membrii generației Z sunt de-a dreptul ireverenți! Pentru ei nimic nu mai este bătut în cuie, iar status quo-ul rămâne un concept depășit. Dacă azi îi vedem că își contestă predecesorii cei mai similari, făcând haz de faptul ca Milenialii nu sunt la fel de bine adaptați la cultura online-ului, ne putem aștepta în mod rezonabil să reacționeze cu atât mai puternic la modul de organizare al lumii vechi.
Statul și instituțiile publice sunt autorități supreme doar în contextul în care le reprezintă voința cu adevărat. Angajatorii nu mai sunt furnizori de locuri de muncă și salarii, al căror cuvânt este sfânt, ci simple oportunități individuale și temporare pe care le poți alege sau nu.
La rândul lor, instituțiile care își justifică importanța prin vechime și continuitate, cum sunt școlile sau universitățile, sunt contestate imediat ce nu se ridică la nivelul așteptărilor. Pentru că azi orice informație, curs sau aptitudine plutește deja liberă pe internet și poate fi asimilată în mod individual.
Astfel, orice entitate care nu își demonstrează importanța în fața lor este fie ignorată, fie anulată. Pentru ei totul e pe masă, totul e negociabil și mai ales, totul se schimbă. Reprezentanții Generației Z nu au răbdare și aplică în cel mai tranșant mod zicala: „te adaptezi sau mori”. Și după cum vedem, există destule entități care nu știu să gestioneze lucrurile, sau se încăpățânează să perpetueze modele inadaptate.
Un exemplu relevant este iPhone-ul care a declanșat o revoluție în industria tehnologiei prin faptul că se schimbă la intervale regulate, fie că modelele mai vechi sunt încă utile și active sau nu. iPhone a apărut în 2007, când „bătrânii” din Gen Z aveau 10 ani. Pentru ei evoluția constantă și rapidă este normalitatea.
Însă ceea ce unește generația milenialilor și zeț-ilor, sunt valorile socio-culturale care par a fi transcendente. Pe scurt, ei văd lumea într-un mod total diferit față de părinții și bunicii lor, iar asta a devenit vizibil chiar și în spații care, în mod tradițional, sunt mai degrabă conservatoare și imuabile. Avem destule exemple din Africa și Asia unde tinerii își cer drepturile, sparg bariere și contestă valori ancestrale.
De asemenea, persoanele din Generația Z și Milenialii își doresc să fie propriul lor șef și vor rămâne în companii doar dacă acestea vor reuși să le ofere flexibilitatea de a se implica în proiecte secundare.
Studiile din SUA și Europa arată că generațiile noi cer schimbare, o urmăresc și sunt dispuși să se implice pentru ea. Ori asta se vede deja și în spații care, în mod tradițional, nu au protestul și inițiativă în sânge. În ce mod vă afecta societatea și cât va ține avântul lor, rămâne de văzut. Un singur lucru e clar: vor remodela lumea după chipul și asemănarea lor.
***
Am scris acest articol împreună cu Sergiu Oltean, voluntar în echipa extraordinară cu care lucrez la toate proiectele Hacking Work și la SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili.
Sursă foto copertă: FilippoBacci on Getty Images.
