În aeroportul din Cluj Napoca există un magazin de suveniruri în care sunt prezentate icoane, costume populare, broderii și tot felul de alte produse de manufactură care au legătură cu arta, meșteșugurile și tradițiile românești. Toate bune și frumoase, aparent. De fapt, ideea de plecare foarte bună a fost transformată funcționărește într-un fușerai tipic balcanic, din care imaginea regiunii și a țării nu are decât de pierdut.
Magazinul aparține, așa cum frumos este scris cu litere din autocolant drept pe vitrină, de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, o instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj. Astfel că, în loc să se facă o treabă serioasă din care Clujul și România să aibă realmente de câștigat ca și prestigiu în ochii turiștilor, s-a făcut o șmecherie de mântuială, care poate doar să ia ochii naivilor și să ajute la bifarea unui punct pe lista de realizări a unui politruc demagog. De ce spun asta? Câteva argumente:
1. Am făcut aceste poze într-o zi lucrătoare, pe la ora prânzului. Am stat aproape o oră așteptând sosirea cuiva în aeroport, timp în care magazinul nu a fost deschis. După cum se poate vedea din imagini, nu există un program de funcționare al magazinului. Cel mai probabil, la magazin sunt angajate formal ca vânzătoare niște amante de politicieni locali, care vin la serviciu când vor sau își aduc aminte, în general deloc.
2. Magazinul a fost amenajat în terminalul de Sosiri al aeroportului, deși, fiind vorba despre un magazin de suveniruri, logic era să fie amplasat în terminalul de Plecări, adică acolo unde turiștii ar fi avut oportunitatea să cumpere, înainte de decolare, niște amintiri și cadouri pentru cei de acasă. Nimeni nu cumpără suveniruri la 10 minute după ce aterizează într-o țară pe care urmează să o viziteze. Logic, nu?
3. Deși pare că s-au cheltuit bani serioși pentru o amenajare elegantă și funcțională a magazinului, mult prea românescul afiș A4 tipărit ieftin și în fugă la o imprimantă sau scris de mână și apoi lipit cu scoci pe geam nu lipsește nici din acest loc. Este vorba despre indicațiile de utilizare a ușilor magazinului, care par a fi utile doar celor care intră în magazin și care oricum induc o stare de confuzie cumplită, de vreme ce “Nu împinge“ este tradus în engleză prin “Push“!
4. Manechinul pus în vitrină este departe de a realiza rolul pentru care a fost adus acolo, adică să atragă trecătorii și să stimuleze interesul și intenția de cumpărare. Figura pământie a manechinului este atât de sinistră, încât cu greu poate fi un turist convins să își imagineze cum i-ar sta iubitei sau prietenei sale în acel costum popular prezentat în vitrină. Presupun că manechinul a fost redirecționat către magazin de la unul dintre muzeele care promovează mitul lui Dracula și istoriile îngrozitoare cu vampirii din Transilvania.
5. Dacă vedeți în aceste imagini vreun www sau orice care să aibă legătură cu promovarea regiunii și a țării sau cu distribuirea informațiilor despre tradițiile noastre folclorice să îmi spuneți și mie, eu nu am zărit defel. Ne aflăm în sala de așteptare a unui aeroport, iar oamenii care stau acolo se plictisesc și au la ei și telefoane mobile, cu care ar putea naviga pe pagina web a Muzeului, a Consiliului Județean sau a altor instituții dispuse să ofere informații atractive. Bine, asta teoretic, fiindcă administrația județeană a Clujului se află încă în epoca de piatră și crede probabil că www înseamnă doar un grup de automobile Volkswagen.
PS: imaginile și constatările sunt realizate acum câteva luni, dar presupun că nimic nu s-a schimbat de atunci până azi, mai ales că la Consiliul Județean Cluj treburile sunt cam incerte, în urma arestării pentru corupție (wow, ce supriză!) a fostului președinte, Horea Uioreanu și a mâinilor sale drepte. Iar aeroportul din Cluj se numește și azi Avram Iancu, o altă decizie imbecilă a unor politruci, despre care am scris acum ceva vreme.
