Un alt fel de Halloween: despre creativitate și curaj în employer branding
Am citit din scoarță-n scoarță ediția de anul acesta a Topului 500 realizat de revista Forbes, așa cum am făcut-o în fiecare an de când apare acest util instrument de descriere, măsurare și evaluare a mediului de afaceri autohton.
Cred că fiecare ediție a acestui top reprezintă o sursă de inspirație pentru cei ambițioși, un izvor de informație pentru toți cei ce activează în mediul economic, un prilej de învățătură pentru cei capabil să identifice oportunități și să valorifice trenduri și o mare oportunitate de a trage concluzii asupra schimbărilor pe care le trăiește mediul de business. Sunt multe lecții pe care le putem învăța citind poveștile celor 500 de persoane sau familii menționate în top, văzând cine urcă și cine coboară și comparând datele de azi cu informațiile despre fiecare individ publicate în edițiile anterioare.
M-am străduit să formulez câteva concluzii personale asupra acestui Top, care am observat că nu a mai stârnit pasiunile și dezbaterile din anii precedenți. Am așteptat reacțiile celor mai cunoscuți analiști și comentatori, dar acestea ori au lipsit cu desăvârșire, ori au fost foarte discrete și ignorate în fluxurile de informații publice. Știu că nu toți veți fi de acord cu ideile și concluziile mele, dar avem timp un an întreg să le dezbatem și să așteptăm cu interes confirmarea sau infirmarea acestora, în ediția de anul viitor, dacă echipa de la Forbes se ține tare pe poziție și rezistă la fel de decent încă un an în tot mai amărâta, politizata și compromisa noastră piață media. Iată așadar concluziile lecturii mele:
1. Mediul de afaceri se curăță ușor-ușor de impostori, incompetenți și marii infractori.
Este suficient să ne uităm la lista celor care au dispărut anul acesta din top, deși anul trecut ocupau poziții importante, ca să realizăm că epoca miliardarilor de carton e pe ducă. Destul de mulți speculanți lipsiți de vocație și educație sau indivizi-marionetă manipulați de tot soiul de grupuri de interese sau servicii secrete mai sunt încă în top, dar ei coboară vertiginos spre coada clasamentului și spre un anonimat binemeritat, uitându-se interziși cum marile lor averi de odinioară se fac praf și pulbere, cum proprietăți imobiliare sau industriale căpătate pe ochi frumoși sunt confiscate de stat în contul unor datorii de care nu mai sunt iertați ca pe vremuri sau sunt vândute pe nimic fiindcă nu știu cum să le facă productive și profitabile.
Personaje precum Sorin Ovidiu Vântu și Elan Schwartzenberg sunt definitorii pentru această clasă a dubioșilor găunoși fabricați de un sistem politic imbecil, de lumea interlopă sau de tot soiul de facțiuni ale serviciilor secrete locale sau de pe alte meleaguri. La categoria dispariții celebre din top o mențiune specială se cuvine dedicată tovarășei Maria Grapini, o agramată infatuată devenită sursă și motiv de bancuri pe Facebook, căreia fosta Securitate i-a făcut cadou niște facilități de producție textilă cu care a făcut o vreme producție în lohn și pe care USL a luat-o de competentă și ne-a făcut-o cadou ca ministru al turismului și IMM-urilor. Așa premier, așa ministru. Halal.
2. Numărul Dubioșilor scade, dar este încă mare și acoperă averi uriașe.
Am numărat 12 Dubioși în primii 20 clasați și 25 în primii 50. Estimez că 100 din cei 500 de titulari ai pozițiilor din top aparțin încă acelei categorii a marionetelor, a personajelor cu afaceri artificiale, fără viziune, fără conținut autentic și consistență reală în business și, categoric, fără viitor. Am inclus aici toate acele personulități care confundă afacerile cu infracțiunea, care trăiesc exclusiv din contracte aranjate pe bani publici (regi ai asfaltului sau băieți deștepți din energie, gaze și petrol), care s-au făcut stăpâni din trei hârtii măsluite peste foste capacități industriale imense, mare parte din ele devenite mai întâi mormane de fier vechi și apoi terenuri cu potențial imobiliar, care sunt contrabandiști și speculanți din sectorul combustibililor ori evazioniști, țepari, pomanagii de ocazie și paraziți puși pe căpătuială care au feliat și înghițit peste noapte mare parte din fosta economie de stat. Pe scurt, beneficiarii jafului național din ultimii 24 de ani.
Nu au știut niciodată ce înseamnă știința și responsabilitatea unei afaceri într-o piață reală, nu au avut niciodată vocație, talent și inspirație pentru a construi și gestiona un business. Au furat fabrici, s-au pomenit peste noapte cu bunuri pe care nici nu știau să le folosească și să le inventarieze și s-au închipuit stăpâni peste mii de angajați și proprietarii soartei a mii de familii. Și-au construit palate de prost gust cu sute de încăperi, au cheltuit averi pe mașini, iahturi, sclipici și prostituate, nu au înțeles nimic din călătoriile de lux în jurul planetei și vor muri la fel de proști cum erau atunci când s-au apucat de furat.
3. Curățenia este un proces natural și ireversibil. Bonitatea redevine importantă.
Un producător de carne și mezeluri din Maramureș, care se dezvoltă sănătos și cu răbdare și va intra în top anii viitori, filozofa acum ceva vreme despre averea unui fost număr unu între miliardarii județului, azi deja dispărut din Top. Expresia sa, populară și nu foarte ortodoxă, descrie perfect soarta tuturor miliardarilor de carton și a patronilor fără afaceri reale: “Banii ăstora pe p..ă au venit, pe p..ă se duc!” Pentru pudibonzi, a se citi pomană, prăduială sau poleială.
Nu poți supraviețui în economia reală cu o afacere artificială decât dacă ai protecția și susținerea mediului politic, dar acestea nu durează la nesfârșit. Așa cum se scufundă ușor-ușor Vântu, Gigi Becali ori Patriciu le va veni rândul și altora, ca Voiculescu, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, Sebastian Ghiță sau Umbrărescu. Fără să creezi, să dezvolți și să adaptezi în continuu produse și servicii care concurează într-o piață reală și sunt mai bune decât ale competitorilor nu poți rămâne în picioare. Fără o resursă umană antrenată, educată, bine selectată și motivată nu ai șanse în competiția economică, orice scamatorii ai face. Fără un sistem de valori coerent și performant, fără o cultură sănătoasă și fără viziune, obiective și strategii inteligente și ambițioase nicio companie nu are viitor și niciun miliardar nu valorează mai mult de doi bani.
Oricâți bani ai avea la un moment dat, dacă nu îi folosești inteligent și nu te înconjori de profesioniști veritabili te scufunzi iremediabil. Iar epoca banilor făcuți din țepe e pe cale să apună, pe măsură ce crește transparența mediului de afaceri, iar circulația liberă a informațiilor, în special în mediul online și în mass-media de business, este tot mai puternică. Dubiosule, te înșeli când crezi că vei mai găsi multă vreme furnizori pe care să uiți să-i plătești și bănci pe care să le devalizezi. Lumea știe deja cine ești și se ferește să piardă bani în relația cu tine. Dacă nu ai bonitate și reputația ta este una de țepar, atunci obișnuiește-te cu ideea că în curând nu vei mai fi în joc.
4. Există încă mulți bogătași discreți și nelistați.
Aceștia au reușit mereu să acționeze foarte delicat, în general prin intermediari, prin divizarea și plimbarea averii în sute de societăți cu acționariat fictiv sau prin vehicule comerciale de tip offshore și au scăpat mereu radarelor jurnaliștilor de la Forbes și ale experților care i-au ajutat în evaluări. Numărați proprietățile imobiliare uriașe, scumpe și discrete de pe lângă marile orașe și automobilele de lux cu care tot soiul de personaje fac paradă prin marile orașe ale țării. Sunt în circulație câteva mii de automobile cu valoare individuală de peste 100.000 de euro. De acord că o parte aparțin unor imbecili fără discernământ care trăiesc pe datorie pentru a epata. Dar aceștia sunt mai puțini decât cei care chiar controlează averi uriașe, prin tot felul de verigi și intermediari meniți a crea multe perdele de fum și a proteja identitatea unora care doresc discreție cu tot dinadinsul.
Cei care ocupă ultimele locuri în top sunt creditați cu averi de 5 milioane de euro. Pot pune pariu că sunt cel puțin 10 politicieni de frunte ai ultimilor 20 de ani, în afara celor listați în Top, care au bogății mult mai mari decât această limită inferioară, dar care au reușit să își consolideze discret deținerile, folosind numele unor mătuși tamara sau procedee faimoase de tip vânzări anterioare.
Pe lângă politicieni, sunt mulți protejați sau apropiați de-ai lor care procedează la fel. La Brașov există un individ cu afaceri în sectorul imobiliar și turism ale cărui proprietăți depășesc lejer valoarea de 15 milioane de euro, dar sunt împrăștiate în patrimoniul mai multor societăți care în acte aparțin unor angajați ai bogătanului. El nu poate avea nimic pe numele lui, fiindcă a comis niște porcării în anii 90 și are o condamnare civilă cu sentință de executare a oricărui bun i-ar aparține legal. Trăiește în lux ca un miliardar, este cunoscut în oraș și în țară ca om cu potențial financiar, dar nu vrea să apară în top, fiindcă l-ar lua iar fiscul la ochi.
5. Averile unora sunt umflate, ale altora subevaluate.
Există destui oameni de afaceri listați în top și creditați cu averi mult mai mari decât cele reale, cu câțiva am avut contacte dese și le cunosc situația și istoria. În cazul lor au fost evaluate proprietățile imobiliare și industriale deținute și veniturile personale generate de cifrele de afaceri ale propriilor companii, dar nu s-au cunoscut sau nu s-au calculat corect datoriile pe care le au la furnizori, clienți sau creditori. Unii dintre ei au apărut în top fără să vrea, au refuzat contactul cu oamenii de la Forbes nu din modestie, ci din incapacitatea de a purta un dialog coerent cu un jurnalist curios sau din dorința de a nu atrage atenția celor cărora le datorează sume imense. În aceeași situație neclară sunt și unii care au averi reale mai mari, dar care au evitat contactul cu realizatorii topului din motive lesne de bănuit.
În general, aceste cazuri se întâlnesc între cei care apar în Top fără fotografie și cu texte scurte care includ doar câteva informații de care jurnaliștii au făcut rost cu greutate. Trebuie menționat, totuși, că de la o ediție la alta a topului calitatea informațiilor și evaluărilor crește, iar erorile sau neconformitățile nu influențează decisiv credibilitatea și relevanța informațiilor prezentate. Eforturile jurnaliștilor sunt demne de apreciere, dar sunt câteva situații când iau de bune unele date livrate de tot soiul de surse, fără a le verifica din mai multe direcții.
6. Avem tot mai mulți Creatori, adică tot mai multă Speranță.
Apar tot mai multe povești și exemple reale de succes obținut într-un mod onest, creativ și inteligent, prin muncă cinstită și cu afaceri pornite de la zero. Apar tot mai multe produse și servicii competitive pe plan național și mondial, concepute și dezvoltate de creiere românești cu resurse locale și cu perspective reale de performanță internațională. Aici este principala resursă de creștere economică sănătoasă pe teren lung și de aici trebuie să ne luăm reperele pentru dezvoltare. De la acest tip de oameni de afaceri trebuie să învățăm lecția creativității și competenței, să preluăm prioritățile de ordin legislativ și administrativ și să pornim în construirea unei economii naționale performante și apte de dezvoltare durabilă.
Știu că vreți nume, multe le găsiți în revistele de business și în social media, dar voi lista cu drag și cu încredere câteva, mulțumindu-le pentru generozitatea și deschiderea cu care își spun poveștile și cu care se transformă în modele, pentru a îi inspira și pe alții: Dragoș Anastasiu, Remus Bența, Gabriel Cârlig, familiile Comăniciu, Kober, Pavăl, Mihai și Talpeș, Raul Ciurtin, Călin Fusu, Radu Georgescu, Vasile Godja, Vasile Gliga, Daniel Guzu, Mihai Miron, Mircea Tudor și mulți alții ca ei. Oameni inteligenți și entuziaști care au construit produse și servicii de la zero, care au clădit companii cu cultură sănătoasă și cu care orice partener internațional este bucuros să ducă tratative și să facă afaceri.
7. Jumătate prestatori de servicii, un sfert comercianți și un sfert producători
La o statistică făcută destul de atent, numărul celor ce realizează veniturile principale din producție, cercetare-dezvoltare și agricultură acoperă doar un sfert din totalul celor listați în Top 500. I-am separat pe aceștia în această selecție fiindcă ei au principalul rol în construirea unei economii competitive integrate în circuitul mondial. În principal ei sunt cei care încurajează creativitatea și dezvoltarea noilor produse, ei folosesc și motivează inteligența autohtonă, ei generează modernizarea economiei și susțin exporturile, ei inventează noi produse, noi meserii și specializări, deschid noi domenii de activitate și au principalul rol în reformarea societății. Producția internă este principalul motor al unei economii și al unei societăți, vom avea o economie puternică și o societate sănătoasă doar atunci când vom performa pe piețele externe nu doar cu automobile la care avem prea puține contribuții creative și cu câteva produse IT de mare impact.
Un alt sfert aparține comercianților, adică cei care fac exclusiv activități de distribuție și vânzare spre beneficiarul final intern a unor produse autohtone sau importate. În acest segment creativitatea este limitată și, atâta vreme cât antreprenorul nu trece la o extindere a activității peste granițele țării, el nu are nici o contribuție esențială la dezvoltarea economică a țării. Jumătate dintre antreprenorii români de top se ocupă cu servicii, imobiliare, turism, transport și activități de construcții. Doar câteva din aceste afaceri sunt în conexiune cu exteriorul și au un aport relevant de venituri din străinătate. Să nu înțelegeți greșit, fiecare ramură economică are importanța și meritele ei, dar acord mai multă importanță antreprenorilor care activează în ramuri creative deoarece aceștia îndeplinesc un rol social important și participă activ la procesul de reformare a mentalităților și structurilor sociale, un lucru de care avem mare nevoie.
8. Profesiile liberale capătă putere și influență.
Este greu de crezut că, în doar 20 de ani, se pot construi averi uriașe din practicarea unor meserii liberale. Desigur, un rol important în crearea acestei situații l-a avut vidul pe care s-au așezat primii antreprenori din aceste sectoare, care au oferit servicii absolut necesare în contextul reformării radicale a societății și economiei. Ediția din acest an a Topului Forbes include câțiva dintre avocații faimoși, conducători ai unor companii de consultanță juridică cu cifre de afaceri impresionante. O altă breaslă bine reprezentată este cea a antreprenorilor din industria publicității și comunicării.
Dezvoltatorii de afaceri cu specific medical (spitale, clinici, laboratoare, producători de medicamente) sunt și ei bine reprezentați în Top, fie că sunt medici sau doar investitori pricepuți în această ramură. Numeroși sunt și cei ce activează în industria farmaceutică, mulți dintre ei chiar persoane cu calificare în domeniu, dar acestora le-am rezervat următorul punct al articolului.
9. Mari și foarte multe averile adunate de comercianții de medicamente.
Mai bine de 10% dintre cei listați în top (peste 50 de persoane!) sunt implicați direct sau au avut conexiuni cu sectorul distribuției farmaceutice. Nu cercetare și producție, ci distribuție, adică nu cei care descoperă noi substanțe vindecătoare, ci cei care plimbă medicamentele de la fabrică la farmacie sau spital. Nu vreau să fiu înțeles greșit, dar averile uriașe făcute din acest tip de comerț arată câteva lucruri: în ciuda unei concurențe puternice în acest sector (sunt foarte mulți competitori în piață), profiturile realizate sunt imense, în vreme ce sistemul sanitar național este de la an la an tot mai la pământ, spitalele nu au nici măcar medicamentele și consumabilele uzuale, iar bolnavii se văd nevoiți să își cumpere integral tratamentele.
Toate aceste afaceri de comerț cu farmaceutice au pornit de la zero în ultimii 20 de ani, așa că averile proprietarilor nu provin din moșteniri sau alt tip de sursă. Menționez că pe acești domni abonați la bugetul ministerului sănătății nu i-am luat în calcul în numărătoarea celor 100 de dubioși, deși poate ar fi fost cazul, fiindcă mare parte din încasările lor provin din bugetul de stat. Concluzia: stat slab și corupt, mediu politic incompetent și incoerent (uitați-vă cum contabilul Eugen Nicolăescu vorbește despre medicină și vă lămuriți), mediu de afaceri sectorial extrem de influent și solidar, ceea ce duce la o distribuție cel puțin contestabilă a resurselor naționale.
10. Pericolul de la malul mării
Mafia lui Radu Mazăre împărtășește obsesia celebrității de care suferă zgomotosul lor lider spiritual. Sunt 24 de constănțeni în top, din care nu știu dacă putem alege 5-6 cu afaceri transparente și curate, construite onest. Grupul tovarășilor de aventuri ai primarului de la malul mării nu are nicio jenă să facă paradă în top cu averi uriașe obținute exclusiv pe spatele statului sau prin tehnici mafiote de eliminare a competiției și construire de monopol. Foștii camarazi ai lui Mazăre din trustul de presă Telegraf și apropiații lor îmbină creativ pozițiile influente în mediul politic și în administrația de stat cu afacerile personale, astfel că au reușit să transforme județul Constanța într-un teritoriu în care nimic nu se mișcă fără știința și vrerea lor și țintesc de ceva vreme preluarea definitivă a controlului asupra unor elemente strategice de interes național, cum sunt porturile Constanța și Agigea și punctele vamale aferente.
Simbol al dezmățului și prostului gust, al afacerilor cu iz penal și al banilor luați ușor și artificial de la stat și contribuabili și cheltuiți cu o megalomanie plină de sclipici, tartorul Constanței este aproape să transforme Litoralul într-un periculos brand turistic: Paradisul prostituției, stupefiantelor și contrabandei. Marele pericol însă este ca jungla de la malul mării să nu fie luată în perioada următoare drept model de mediu economic de succes și să fie replicată în mai multe zone din țară, deoarece baroni politici locali cu gânduri de mărire s-ar găsi din belșug.
11. Importul bate producția internă, la publicitatea în Top
Raportul produs de import versus produs autohton la paginile cu publicitate în Top este 3 la 1 în favoarea importurilor. Am numărat în această ediție a Topului 30 de inserturi publicitare ale unor produse/servicii de import și doar 10 ale unor mărci autohtone, toate cele din urmă aparținând sau având conexiuni puternice cu unii dintre cei listați în Top. În primele 60 de pagini ale tipăriturii, raportul este 25 la 3 în favoarea reclamelor la produse de import. Am eliminat din numărătoare cele 5 reclame proprii ale revistei Forbes, cu care s-ar aduna 15 la punctajul produselor interne. Acest scor de 3 la 1 (hai, bine, 2 la 1) arată, în subtext, că mai avem mult de lucru până când vom putea spune că economia românească stă bățoasă și mândră între cele solide și generatoare de produse și servicii de interes global. Abia de câțiva ani încep să își facă simțită prezența și să își gândească strategiile de expansiune antreprenori români cu o viziune care depășește granițele țării, iar mișcările lor sunt încă firave, cu câteva excepții faimoase.
Așa cum spuneam și mai sus, cu fiecare Creator care intră cinstit și hotărât în top și cu fiecare Dubios care dispare din listă ne deplasăm mai pronunțat în direcția corectă și începem să ocupăm un loc în categoria țărilor civilizate, care au economii sănătoase, transparente, cu competiție reală, inteligență creativă și piață liberă. Desigur, un mediu politic mai educat, cu principii și legi curate și clare, mai puțin corupt și mai performant ar putea ajuta serios la deplasarea mai rapidă în direcția corectă, deși azi din această direcție nu avem deloc semnale încurajatoare. Numai de competență și bunăvoință nu putem bănui actuala clasă politică.
Abia aștept ediția viitoare a topului, în care sunt convins că vom mai savura dispariția unor dinozauri post-comuniști și vom vedea ieșind în față mai mulți antreprenori tineri, din sectorul producției de software, de bunuri de larg consum saude tehnologie de vârf, din zona serviciilor și a telecomunicațiilor, din aria meseriilor liberale și, poate, din tagma performerilor din sport (Vlad Chiricheș și Simona Halep sunt două bune exemple).
PS: O observație asupra nepotrivirii numelui culegerii cu conținutul: domnii și doamnele dinăuntru nu mai sunt miliardari de mult, de când s-a jucat nenea Isărescu cu zerourile. La anul se poate trece liniștit la denumirea de milionari, că îi vine vremea să se prăbușească natural și lui nenea securistul cu îngrășămintele chimice care stă azi pe locul 1 cu 1,1 miliarde de euro. Semne a început să dea, că tocmai pune deoparte ceva avere printr-un divorț discret, așteptând să vadă ce se va întâmpla în dosarele penale care îi atârnă de glezne.
Citește și dă mai departe
