Vitamina F: Flexibilitatea. Cum faci să nu-ți mai pierzi angajații?

Toată lumea vorbește despre flexibilitate în muncă și mulți angajați așteaptă să o regăsească în oferta angajatorilor. Dar prea puțini înțeleg încă ce înseamnă acest lucru în mod concret, pentru oameni. Explorăm acest subiect, astăzi, împreună.
Distribuie articolul

Pe vremuri, singurul lucru important în negocierea dintre angajați și angajatori era salariul. Pentru unii, la asta se adăuga pachetul de beneficii. Ultimii ani au adus o schimbare profundă de mentalitate și de priorități, flexibilitatea muncii fiind mai importantă.

Oamenii prețuiesc astăzi tot mai mult propria stare de bine, confortul mental, sănătatea, familia și timpul petrecut cu cei dragi sau pentru propria dezvoltare. Timpul a devenit o monedă mult mai valoroasă decât banii, iar orice element de ofertă de muncă care se referă la flexibilitate, sănătate, confort psihic și sprijin pentru învățare și dezvoltare primește foarte multă atenție din partea candidaților.

Flexibilitatea muncii este azi, în statistici, al doilea cel mai solicitat beneficiu contractual, după salariu. 94% dintre cei care prestează munci intelectuale își doresc un orar personalizat, iar 80% vor să-și stabilească singuri locul de unde muncesc.

Acesta este rezultatul cercetărilor Future Forum Pulse, un consorțiu internațional care a analizat în detaliu o categorie anume de angajați, numiți “knowledge workers”. E vorba despre persoanele care lucrează cu informații și a cărora activitate este de fapt cunoașterea, sub diferite forme. Câteva exemple sunt programatorii, arhitecții, inginerii, designerii, cercetătorii, contabilii, marketerii, artiștii, avocații etc.

De cele mai multe ori, jobul lor se desfășoară preponderent pe computer, fiind deci posibilă din orice locație cu o conexiune la internet. Tocmai asta îi face candidați ideali pentru studiul muncii flexibile, iar cercetările realizate pe 10.000 de persoane din SUA, Australia, Franța, Germania, Japonia și Marea Britanie arată că angajații în format hibrid și cei cu muncă la domiciliu au o experiență net superioară celor care merg zilnic la birou.

În mod consecvent, primele două categorii (full remote și hybrid) au ieșit deasupra celei de-a treia (full in-office), când vine vorba despre starea de bine, lipsa stresului și a anxietății sau echilibrul dintre muncă și viața personală. Iar luate împreună, acestea au un impact uriaș în gradul de satisfacție a muncii, pentru orice angajat. 

Flexibilitatea muncii_work-life balance

Cifrele variază și în funcție de sex sau de categoriile etnoculturale ale respondenților, femeile preferând munca de acasă cu 10 procente mai mult decat bărbații, iar minoritățile declarând că un program flexibil le permite să se integreze între colegi mai ușor și în ritmul propriu.

Asta face ca flexibilitatea muncii să fie un factor din ce în ce mai prezent și mai căutat între angajați. Doar 20% dintre ei își mai doresc să meargă fizic la serviciu, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat vreodată, și aproximativ 50% preferă o formulă hibridă între acasă și birou.

De fapt, flexibilitatea muncii a devenit al doilea cel mai solicitat beneficiu contractual, după salariu. Și atât de mult țin oamenii la asta, încât 70% dintre ei sunt dispuși să-și caute alt job pentru ea.

Flexibilitatea muncii_statistica

Cu toate astea, biroul rămâne un spațiu important în logica muncii, însă rolul și percepția asupra lui se schimbă, evoluând după necesitățile angajaților. Cei care își doresc muncă hibridă au invocat următoarele motive pentru a veni fizic la serviciu, din când în când:

  • 74% pentru întâlnirile în persoană cu clienții și pentru a crea legături de prietenie și colegialitate cu echipa;
  • 16% pentru a avea un mediu profesional liniștit, în care se pot concentra;
  • 10% pentru a se vedea cu șeful și conducerea, mai ales atunci când sunt tratați cu respect și înțelegere de către aceștia.

Însă ce ne mai arată studiul menționat este că deși locul muncii contează, timpul este chiar mai important. Într-o meserie bazată pe task-uri și proiecte care nu pot fi măsurate brut sau integrate într-un flux tehnologic, programul fix de opt ore își pierde sensul.

Un studiu al ONS Labour Force Survey din Marea Britanie arată că deși angajatorii au devenit mult mai permisivi cu privire la munca de acasă, programul fix a rămas, în mare parte, neschimbat. Iar împotrivirea angajatorilor pare să aibă de-a face, din nou, cu pierderea controlului.

Cu toate astea, încep să apară diferite oferte de flexibilizare a programului, care să mulțumească ambele părți. Iar CIPD (The Chartered Institute of Personnel and Development) detaliază câteva astfel de opțiuni, dintre care cele mai interesante sunt:

  • stabilirea unui număr de ore anuale, care sunt apoi gestionate independent de angajat;
  • stabilirea individuală a programului zilnic astfel încât numărul total de ore să rămână același;
  • săptămâna de 4 zile jumătate, ziua mai scurtă fiind decisă de angajat;
  • împărțirea normei de lucru cu încă o persoană, urmând ca programul să fie stabilit între cei doi;
  • contractele cu zero ore de muncă stipulate.

Având în vedere că “knowledge workers” reprezintă eșalonul de top al forței muncii, fiind indivizi cu capacități intelectuale superioare, cu pregătire serioasă și ale căror rezultate profesionale se cuantifică în sume mari încasate de angajatorii lor, dorința și satisfacția lor ar trebui să-i preocupe pe angajatori.

Mai ales ca există destule persoane capabile de performanță, dar care se află într-o situație personală ce le împiedică să respecte programul clasic de 8 ore la birou.

Într-o piață a muncii flămândă după indivizi capabili, identificarea unor soluții care să-i atragă constituie un avantaj evident. Dar asta cere deschidere la nou și viziune pe termen lung, elemente care vor da naștere viitorilor antreprenori de succes.

În acest articol am explorat doar elementele de flexibilitate ce țin de programul de lucru și locul unde se muncește. Însp opțiunile și oportunitățile de flexibilitate sunt mult mai ample: putem vorbi despre o abordare flexibilă a carierei (schimbarea profesiei cu sprijinul angajatorului), a postului sau echipei (mobilitate internă) sau a schimburilor în care ești activ (alegerea individuală a programării în schimburile din programul fabricilor).

Flexibilitate poate însemna și să poți veni ocazional la birou cu copilul, părinții, partenerul sau animalul de companie sau să îți poți amenaja și decora spațiul de lucru așa cum îți dorești. Flexibilitatea muncii înseamnă și să poți alege să lucrezi o vreme doar 6 ore pe zi, patru ore pe zi sau deloc, o vreme (perioadă sabatică).

Flexibilitate înseamnă și să poți să te retragi fazat când te apropii de pensie (ultimii ani sau ultimele luni să ai un program mai ușor). Flexibilitate înseamnă și să îți poți adapta și personaliza vestimentația, echipamentele de lucru și instrumentele folosite.

Opțiunile flexibile sunt nenunărate, însă ține doar de mentalitatea și deschiderea angajatorilor ca acestea să devină elemente de propunere de valoare care să îi convingă pe angajați să le rămână fideli.

***

Acest articol vă este oferit de DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și know-how digital.

Pentru toți oamenii buni pasionați de tehnologie, DevNest înseamnă evoluție și dezvoltare: Creăm oportunități. Creștem o comunitate.

***

Am scris acest articol împreună cu Sergiu Oltean, voluntar în echipa extraordinară cu care lucrez la toate proiectele Hacking Work și la SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili.

Sursă imagini: Future Forum

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *