Răspunsul managerilor de la Atos România: NIMIC.

În urma articolelor noastre privind situația gravă a angajaților Atos România, am solicitat în repetate rânduri o poziție oficială a companiei. La mai bine de o săptămână de la publicarea primului articol și de la solicitarea unui răspuns, ieri managerii români ai filialei locale au transmis un mesaj scurt și lipsit de substanță, prin care confirmă lipsa lor de empatie, umanitate și responsabilitate, preferând să se ascundă după răspunsuri vagi, corporateză și bullshit de PR din cel mai ieftin.
Distribuie articolul

Am primit până la urmă, la o săptămână de la primele articole, niște răspunsuri de la Ligia Ardelean, Country Manager Atos GDC Romania & Bulgaria și de la Cristian Șerbănescu, Head of Marketing & Communication, însă ele au reușit cumva să ridice și mai multe întrebări decât să ofere răspunsuri clare.

Solicitarea noastră a sunat în acest mod:

„Bună ziua,

Vă scriu din partea Hacking Work, unde am primit numeroase mesaje de la angajații Atos România care sunt îngrijorați de situația actuală. Ei și-au exprimat îngrijorările cu privire la ceea ce consideră a fi acțiuni lipsite de etică din partea managementului local. Printre acestea se numără și obligarea angajaților care lucrează de la distanță să se prezinte la biroul din Timișoara, deși au fost angajați pentru muncă la distanță.

Având în vedere gravitatea acestei situații și impactul asupra multor oameni, vă solicităm o poziție oficială cu privire la
articolul publicat aici – și, mai specific, la următoarele subiecte stringente:

– De ce au fost schimbate regulamentele interne și interpretările Contractului Colectiv de Muncă?
– Ce măsuri ia Atos România pentru a proteja drepturile angajaților afectați?
– Care este politica privind relocarea angajaților și sprijinul acordat acestora?
– Planurile pe termen lung pentru a preveni astfel de situații și pentru a proteja drepturile angajaților.

Transparența și comunicarea deschisă sunt esențiale în acest moment. Dorim să prezentăm cititorilor noștri o imagine completă și exactă și să ajutăm la găsirea unor soluții constructive, tocmai pentru a menține încrederea și credibilitatea construite.

Așteptăm cu interes un răspuns.

Ioana Szabo, Communications Manager, Hacking Work”

Primul răspuns primit, scurt și formal, transmis în paralel de managerii Ligia Ardelean și Cristian Șerbănescu, ne-a informat că firma a „luat la cunoștință” solicitarea noastră (atât pe LinkedIn cât și pe portalul oficial Atos Global) și că vom primi un răspuns în cursul săptămânii următoare.

A doua comunicare (după ce am așteptat cuminți „săptămâna viitoare”) a venit ieri și a fost de asemenea formală și lipsită de detalii specifice, spunând practic doar că poziția oficială a companiei a fost deja comunicată „presei și colegilor”, și asigurându-ne că toate deciziile și măsurile luate de Atos sunt în conformitate cu legislația în vigoare.

Tragem de aici câteva concluzii:

  • Răspunsurile nu oferă detalii concrete despre acuzațiile aduse. Faptul că prima comunicare a fost doar o confirmare a primirii solicitării, iar a doua o răspuns standardizat și vag, arată evitarea adresării directe a problemelor angajaților.
  • Abordarea întârziată și răspunsurile formale indică lipsa de transparență și deschidere în comunicare. Ceea ce poate sugera fie o lipsă de pregătire în gestionarea crizelor de PR, fie o strategie de minimizare a expunerii negative.
  • Afirmația că „orice decizii sau măsuri sunt adoptate după verificarea corespunzătoare a legalității lor” este tipică pentru a se apăra împotriva acuzațiilor de ilegalitate, dar nu oferă nicio clarificare sau soluție pentru problemele reale semnalate de angajați.
  • Răspunsurile nu menționează nimic despre măsurile concrete luate pentru a proteja drepturile angajaților sau despre sprijinul oferit celor afectați. Aceasta poate fi interpretată ușor ca o lipsă de preocupare pentru bunăstarea angajaților și accent pus mai mult pe protejarea imaginii companiei.
  • Răspunsul a fost „direcționat către presă și colegi”, dar nu include detalii specifice sau măsuri concrete, ceea ce ne sugerează că această criză este gestionată cel mult la nivel superficial, fără a aborda cauzele profunde și fără a implementa soluții reale.

Afirmația că poziția oficială a fost deja comunicată „presei” este de asemenea o încercare evidentă de a discredita Hacking Work. Deși noi suntem cei care au adus aceste probleme în atenția publicului, ceea ce ne asigură că am câștigat încrederea angajaților Atos, compania alege să ne „excludă” din comunicarea oficială.

Desigur, managerii companiei au preferat să se exprime mai ales pe platforme prietenoase, care nu pun întrebări delicate, așa cum a fost articolul plătit publicat în Forbes, care este de fapt o reclamă al cărei conținut nu este asumat, din punct de vedere jurnalistic, de redacția Forbes.

Pe principiul „ceea ce vorbești spune mai mult despre tine decât despre subiect”,  nu considerăm această decizie o lipsă de respect față de munca noastră, cât mai ales față de vocea angajaților care au avut curajul să se exprime.

Legalitate versus Moralitate – cât din ce se poate e și ok să se întâmple?

Managerii Atos România afirmă că acționează în limitele legalității.

Un subiect important, care însă evită complet problema moralității sau a lipsei de etică din acțiunile lor.

Angajații se plâng de schimbări bruște ale regulilor interne și de interpretări arbitrare ale Contractului Colectiv de Muncă, care par menite să forțeze demisii și să eludeze plata compensațiilor legale.

Legalitatea acțiunilor nu poate substitui etica și responsabilitatea față de angajați.

Practic, „dreptul la replică” oferit presei este doar un articol de PR. În interviul publicat de Forbes cu Ligia Ardelean se discută despre telemuncă într-o manieră generalizată și lipsită de empatie.

Afirmațiile conform cărora telemunca rămâne susținută de companie sunt contrazise de măsurile abuzive raportate de angajați, cum ar fi obligarea acestora să se prezinte fizic la biroul din Timișoara, sub amenințarea concedierii, indiferent unde locuiesc ei la acest moment sau ce responsabilități au.

În interviu se vorbește și despre introducerea unor criterii de eligibilitate pentru telemuncă, unde doar cei care obțin note de evaluare ridicate pot lucra de acasă. În alte cuvinte, „trebuie să meriți”.

Această măsură nu ține cont de situațiile personale și profesionale variate ale angajaților și pune presiuni nejustificate asupra lor, sub pretextul creșterii performanței. Când de fapt nu îți trebuie prea multe școli ca să știi cât de obiectivă poate fi o astfel de evaluare.

PR scris în corporateză: puterea lui „spunem nimic în multe cuvinte”, adică bullshit. 

Interviurile și comunicările Atos sunt pline de limbaj corporatist și poze mari, menite să cosmetizeze imaginea, dar care pierd la capitolul umanitate și empatie. În loc să abordeze direct problemele reale ale angajaților, ori măcar întrebările pe care le adresasem în solicitarea noastră, echipa locală decide să se axeze pe o comunicare oficioasă și pe prezentarea unei imagini idealizate a companiei, foarte departe de realitate.

Ca să nu mai spunem că, atunci când bugetul pe care îl tai odată cu oamenii merge apoi către acțiuni de marketing și PR care să îți cârpească imaginea știrbită, nu pare a fi cea mai eficientă metodă de a te promova, pe termen lung.

Misiunea noastră la hacking Work nu este să producem scandal, ci să ajutăm la contsruirea unor organizații sănătoase și a unor relații puternice, profitabile pebtru ambele părți și pozitive între angajați și angajatori.

Vrem să reprezentăm interesul celor mulți, care au resurse limitate și putere mult mai mică decât forța unei corporații, vrem să apărăm drepturile legale și morale ale oamenilor, să amendăm comportamentele toxice și, în definitiv, să facem pași în plus pentru viziunea noastră – aceea de a schimba în bine viața profesională a românilor.

Piața muncii este sugrumată de astfel de situații, în care poziția de putere vine la pachet cu abuzuri, în care limba română se transformă în corporateză și cei numiți să ghideze oameni uită că angajații nu sunt doar niște cifre în Excel.

Până acum, gestionarea acestei situații de către echipa locală Atos nu le aduce nicio onoare – ba din contră, sapă la temelia unei credibilități pe care părea că și-au construit-o sustenabil.

Nu suntem furioși când se întâmplă asta, deoarece experiențele sunt cele care filtrează piața – însă nu putem să nu purtăm cu noi un strop de dezamăgire ori de câte ori ni se dovedește că am avut dreptate. Uneori chiar ne dorim să ne fi înșelat.

În concluzie, răspunsurile oferite de Atos România sunt insuficiente și evazive, demonstrând o lipsă de transparență și de angajament real față de angajați. În timp ce compania susține că respectă legalitatea, omite complet aspectele morale și impactul uman al deciziilor sale.

Rămânem dedicați în a expune aceste probleme și a susține drepturile angajaților, continuând să cerem răspunsuri clare și acțiuni concrete din partea Atos.

***

Articol scris împreună cu colega mea, Ioana Szabo, Communication Manager al echipei Hacking Work

Distribuie articolul

11 comentarii

  1. Prietene, daca as fii Atos, te-as da in judecata si as sterge cu tine pe jos prin toate instantele posibile. Eu zic sa intri in politica, in PSD, ca te potrivesti de minune acolo. Chiar am trecut prin blogul tau, si te pricep de minune la instigare si minciuna si dramatizare. Ti-ai ratat toata cariera si singurul lucru prin care te poti face remarcat este genul asta de articole de rahat.

  2. Sau poate sunt doar satul de oameni de nimic care scrie despre toate firmele la rand, in afara de cele de care e platit sau il sponsorizeaza, si nici macar nu sunt angajat Atos, dar imi este scarba efectiv de acest tip de limbaj. Ia spune domnule Supeala, despre alte firme gen Luxoft de ce nu scrieti? Despre continental, IBM? Care au pus acelasi tip de regulament cu telemunca si hybrid si etc?

    • Am mai răspuns la această întrebare: ca să scriu, am nevoie de informații concrete din interior și de mai multe mărturii de la angajați. Nu scriu din burtă, nu inventez povești. Cânf voi avea suficiente informații despre cazurile la care faceți referire, cu siguranță voi scrie.
      Dar dumneavoastră personal de ce nu scrieți? Ce vă oprește? Dacă știți aceste lucruri, de ce nu vă faceți un blog și de ce nu dezvăluiți tot adevărul?
      Sau sunteți pe aici doar ca să dați sentințe și să scrieți tâmpenii?

      • Pentru ca eu am propria companie de condus, si care imi aduce valoare si dezvoltare atat a cunostintelor, experientei cat si a banilor, nu am timp sa scriu pe bloguri despre practiciile din companii cand acestea ar trebui sa se rezolve pe la ITM, prin instanta daca este necesar, cu manager, cu HR.

        • Prin propria, ma refer a mea, facuta de mine de la zero, nu preluata gata si pusa pe picioare. Si care ajuta oamenii, angajatii, companii, nu ii denigreaza si defaimeaza.

          • Hahah. Cum incearca Ligia sa mascheze identitatea. Exemplu: Folosit gen masculin “sunt satul”, descrie o afacere proprie(NEPRELUATA), foarte vocala impotriva acestui blog/topic.

            Ligia, eu zic sa revii la vandut telefoane la Orange.

      • the technique or practice of responding to an accusation or difficult question by making a counter-accusation or raising a different issue.

        Ca sa fie clar: Dar dumneavoastră personal de ce nu scrieți?

  3. Pt un moment am crezut ca citesc un articol pe cancan. Mai lipsea doar o fotografie sub acoperire cu ceva manager care îndrăznea să zâmbească în perioada asta.

  4. Serbanescu a fost manager în departamentul de SAP si habar nu avea cu ce se mananca. Era paralel cu departamentul. Ii facea masaj femeia de servici, si Radu ii aducea cafelutza. Sa nu mai zic ca isi angajase ceva pitipoance pe post de secretare, cu care se mai distra extraconjugal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *