Am testat la începutul anului, vreme de șapte zile, produsele și serviciile LifeBox, dar abia acum mi-am făcut timp să fac un scurt rezumat al acestei experiențe. Încerc să fac un inventar al lucrurilor foarte bune, dar și al celor care ar putea fi îmbunătățite, ca să vă dau o idee generală dacă treaba asta vi se potrivește sau vă este utilă, în funcție de ce este important pentru voi, acum.
Înainte de a trece la lista cu lucruri bune și lucruri de schimbat, aș spune doar atât: la un moment dat, între Crăciun 2018 și Revelion 2019, m-am urcat pe cântar și mi-a venit să-mi dau palme: aveam 109,5 kilograme, mult peste cele 102-103 cu care mai că mă obișnuisem.
Semn că sarmalele, răciturile, friptanele, pateul și pita de casă, slana aia bună ghe la porcu’ nost’, haioșele, sărățelele, tortul de mere, salamul de biscuiți și toate chestiile manufacturate cu excesiv de multă dragoste de soacră-mea s-au așezat perfect peste sedentarismul celor șapte-opt zile de ”muncă” la birou și în bibliotecă, presupuse de scrierea unui nou eseu pentru programul MBA pe care îl urmez la Hull University.
Am acceptat așadar fără rețineri și cu mare bucurie provocarea lui Andrei Mutu (cel care a inventat frumusețea de brand iLoveCluj) și, după revenirea la Cluj, vreme de șapte zile legate, m-am hrănit doar cu conținutul cutiilor LifeBox alese împreună cu el, la care am adăugat doar apă, ceai, câteva portocale și un traseu zilnic de minim patru kilometri (uneori chiar șapte) de mers pe jos, de acasă la birou și înapoi sau aiurea prin parcurile și centrul Clujului.
La 15 ianuarie aveam din nou 101-102 kilograme, semn că ăsta este drumul cel bun și că foarte curând voi putea merge și la sală, unde mă tot îmbie și așteaptă Dan Mocan, ca să începem programul muzical-distractiv-coregrafic ”Back to the 90kgs”. Ouch, mă dor mușchii despre care deja am uitat că îi am, doar când mă gândesc la ce va fi…
Și acum concluziile, încep cu ce e foarte-foarte bine:
- Am ales meniul Vegetarian plus Pește, fiindă eram sătul de porc, pui, vită și alte orătănii și am vrut să descopăr mâncăruri noi, plus că ador peștele și fructele de mare și nu am mereu norocul de a le căpăta la prânz sau cină. (Visul meu e ca, la bătrânețe, să fiu pescar și proprietar de tavernă într-un sat de la Mediterana și să stau la taclale cu turiștii care urăsc înghesuiala din stațiuni, dar asta e altă poveste). Andrei a zis să încep cu varianta de 2500 de calorii, dar după două zile am realizat că e prea mult și am schimbat la 2000 de calorii zilnic.
- LifeBox oferă patru variante de meniu (Sport – cu carneeeee, multă carneeeee!, Optim – cu de toate, Vegetarian – doar cu planteeee, ofcors și Veggie+Fish – cu pește și legume, frunze și semințe, desigur). La fiecare din cele patru, ai patru opțiuni de consistență (de la 1000, la 1500, 2000 și 2500 de calorii pe zi). Practic, ți se dă, mură în gură, calculat de specialiști, exact volumul de calorii pe care stabilești tu că îl dorești, ca să îți coordonezi programul alimentar cu cel de sport și să obții exact ce vrei: slăbire, echilibrare sau pur și simplu alimentație proporționată cu efortul și consumul de calorii.
- Toate variantele de meniu presupun cinci mese, trei principale și două gustări, adică îți programează cumva mintea să dai corpului câte ceva de asimilat tot la 2-3 ore, bine dozat. Asta e cea mai faină chestie, vă jur, că totul e gata porționat și băgat sub nas, mură-n gură, ai doar de stabilit orele la care ieși cinci minute din rutina obișnuită, ca să îngurgitezi.
- În fiecare dimineață la ora 9.00 punct (ba chiar mai iute, de cele mai multe ori, eu am cerut să vină între 8 și 9), un domn foarte politicos și simpatic a livrat la birou cutia cu mâncarea pentru fiecare zi, sigilată și personalizată, să nu o încurc cu ale celorlalți colegi care sunt fani LifeBox. Pentru sâmbătă și duminică, produsele vin sâmbăta dimineața, la prima oră, tot la adresa indicată de tine.
- Am mîncat săptămâna asta cel puțin trei chestii pe care nu le mai gustasem niciodată (din ce știu eu, iartă-mă, mama!): hrișcă, quinoa, tapioca, niște frunze din care am recunoscut doar rucola, plus tot soiul de leguminoase și rădăcini, nu toate de pe meleagurile patriei dragi. Fabulos de gustoase și bine asortate toate, sentimentul de risc cauzat de necunoscut și de noutate a fost perfect anihilat de gustul și aspectul foarte atrăgătoare.
- Nu simți vreun disconfort că mâncarea e rece. Sunt atât de bine gândite preparatele, că practic nu ai nevoie să le încălzești la microunde (deși ai putea), sunt foarte bune și deloc greu de asimilat dacă le mănânci la temperatura camerei, așa cum le păstrezi de-a lungul zilei. Arată bine și apetisant și așa neîncălzite, serios.
- Am câștigat cel puțin 30 de minute zilnic, pentru a mă plimba la prânz, în jurul biroului, la aer. Dacă ies la masă la unul dintre restaurantele de lângă birou, îmi ia cam o oră. Așa, am mâncare agata, mă duc în sala de mese de la birou sau pe o bancă afară (când e soare și cald, desigur), mănânc și am vreme și de o plimbare.
- Bucătar de la Hilton Oradea. Foarte important acest aspect, fiindcă LifeBox e un startul care a pornit de la București, dar pentru Cluj și Oradea gătește la Oradea. Iar preparatele au sare, piper, boia, usturoi, ceapă și alte fainoșaguri exact în cantitățile potrivite cu gusturile locale, ardelenești. Nu știu cum e mâncarea la București, dar aici îi numa’șe cum trăbă.
- Griș cu lapte. Repet: griș cu lapte. Și cu niște boabe de rodie aruncate ușor, deasupra, pentru culoare. M-a năucit bucătarul cu chestia aia, m-a întors instant cu 35 de ani în urmă și m-a făcut să retrăiesc secvențe din copilărie. Dacă inventează LifeBox meniul de Griș cu Lapte cu orice alături mă abonez pe o lună în avans, vă jur.
- Prețul, circa 70 de lei pe zi. Unii zic că e mult pentru o zi, alții că nejustificat raportat la ce primești. Mie mi se pare mai mult decât corect. Hai să socotim: cinci mese, înmulțit cu minim două preparate în fiecare masă, media ar fi de 2,5. Deci 12-14 feluri de mâncare, împărțite în cinci mese, în porții calculate exact cât îți fie bine. Dacă ies la prânz la orice restaurant de lângă birou, nu scap la două feluri fără 35 de lei. Mic dejun nu prea există în zonă (dar e 10-15 lei ca popa), cină exclus, că după ora 17.00 se cam închide pe lângă birou (dar te costă 15-20 de lei dacă găsești unde). De gustări între mese nu vorbesc, că tot dai 5-6 lei pe un preparat simplu și trebuie timp să ieși să îl cumperi. Total? Tot acolo, ba chiar mai mult, dar cu multă alergătură, cu cantități de fiecare dată mai mari decât nevoia ta reală și cu mult mai mult timp investit. De gustibus, desigur.
Ce aș schimba sau îmbunătăți la LifeBox?
- Aș vrea să știu ce e în fiecare cutie, când o desfac, fără să mă duc pe net, pe site, să văd meniul zilei la categoria mea. Mă pregătesc să mănânc atunci când desfac cutia, nu mă mai trimite online, că orice intrare pe net devine tentație de a pierde mai mult timp acolo. Pune-mi o hârtiuță cu meniul zilei în cutie, ca să știu ce mi-ai gătit. O pot poza și o pot pune pe Facebook, dacă arată bine și are un mesaj haios, zău!
- Nu aș mai pune automat în fiecare cutie livrată setul de tacâmuri din plastic, cu șervețel și sare+piper, aș pune pe site acest lucru opțional și l-aș taxa cu 1 leu sau 2 lei, ca să fim eco. În general, la birou fiecare are un set de tacâmuri și șervețele, cred. Sau își poate aduce de acasă, dacă știe că salvează și bani, și planeta.
- Caserolele negre din plastic sunt un semn distinctiv (unii dintre colegii mei așa au știut că am LifeBox), poate că ele ajută ca produsul să arate bine la privire (nu știu precis, doar presupun!), dar cred că, atunci când va ajunge la un volum al comenzilor convenabil, LifeBox ar trebui eă sibă propriile caserole, portocalii sau verzi, în ton exact cu culorile din logo. Mai vesel, mai sexy, mai diferit, mai brand-supportive.
- Cum facem să reutilizăm sau să reciclăm cutiile de carton? Sunt foarte frumoase, practice, utile (am transportat mâncarea prin birou sau acasă pemtru gustare și cină în condiții perfecte), dar după consumarea meniului zilnic devin a pain in the ass, fiindcă e mult carton acolo și te doare sufletul să umpli coșul de gunoi cu ele. Dacă le-am putea da înapoi, pentru reutilizare? Sau să le dăm alt rost? Poate să le dăm un nou sens de utilizare după ar fi o idee: să devină planșe de colorat pentru copii (imprimarea unor modele/forme de colorat la interior sau chiar la exterior ar fi ceva, nu?)
- Mai mult conținut video pe site și pe rețelele sociale și interacțiune directă cu bucătarii și echipa LifeBox ar fi foarte faine. Să știm cine ne gătește masa, să vedem bucătăria unde se prepară, să povestim despre rețetele deja consumate sau cele viitoare cu bucătarul șef, să aflăm de ce combină chia cu laptele, quinoa cu ardeii, dovleceii cu somonul și grișul cu rodia. Da, se pare că asta cu grișul e bine fixată la mine în căpuc…
Mno, cam asta e ce îmi aduc acum aminte despre prima săptămână LifeBox, abia aștept să închei seria de deplasări programate pentru serviciu și să revin stabil la birou, ca să reiau bunul obicei LifeBox, acum o să încerc Optim, deși cred că, dacă ar apărea Fish Only menu aș fi prumul abonat, mai ales dacă ar pune acolo mai multe fructe de mare.
Să închei vesel: ce se întreabă Badea Ghio: dacă scoicile și calamarii sunt fructe de mare, atunci vulpea și ursul sunt fructe de pădure?
