Iată exemplul tipic de antreprenor român care le știe și le face el pe toate, fiindcă e convins că se pricepe și doar de aia e patron, fiindcă e mult mai deștept decât angajații sau colaboratorii, chiar dacă rupții ăia în fund și-au pierdut câțiva ani pe la școli, în loc să facă bani din vânzarea de brânză în piață. Ăsta este omul de afaceri băștinaș artist al improvizației, doctor în manelegement: descurcăreț, cu tupeu și coate ascuțite, de un ultra-liberalism care îl face să renunțe de regulă la utilizarea documentelor fiscale, cu mari probleme de memorie și mii de justificări când vine vorba de plata furnizorilor și a prestatorilor de servicii.
Pentru această categorie de bișnițmen, publicitatea este un moft de care se ocupă niște hipsteri care nu se pricep decât la cheltuit banii aiurea și care au tupeul să te taxeze pentru ideile lor, de parcă ideile ar fi vreo marfă, s-ar putea stoca și s-ar putea brânzi, ca să se vândă apoi pe post de aliment. Nu, fratele meu alb, n-ai de ce să plătești pentru idei și soluții în publicitate, ăstea chiar sunt un moft. Te pricepi tu destul de bine să îți faci reclamele, astfel încât să aibă mare impact la public și, iată, să se și viralizeze. Ține-o tot așa, arată-le prăpăstioșilor ălora de la firma de publicitate că tu nu ești vreo vacă de muls!
Foto: Academia Cațavencu
Daca tot e sa o luam cuvant cu cuvant, cum intelegerea situatiei amuzante o necesita, putem ajunge la concluzia ca reclama e chiar extrem de precisa si corecta.
Producatorul este vaca, iar laptele e muls de la ea(adica nu provine din lapte praf, nu e sintetizat din chimicale, etc). Doar nu crede cineva ca altul ar fi producatorul, ceilalti in cel mai bun caz industializeaza, vand, dar nu produc in nici un caz.