La ce îi trebuie Primăriei echipă de fotbal?

Distribuie articolul

Mă întreb și eu, ca și mulți alți contribuabili prin impozite la bugetul local, de ce ar investi administrația locală într-o echipă de fotbal de primă ligă. Sunt mai multe astfel de ciudățenii în fotbalul românesc, dar eu mă refer acum la Corona Brașov, un club înființat în 2010, care nu are stadion propriu, nu are susținători (nu am găsit pe Internet niciun fan club), nu are palmares și, în general, nu are niciun rost. Echipa ocupă în campionatul național, după șapte etape, gloriosul loc 18, ultimul, adică este ciuca bătăilor, fiindcă are doar un punct din 21 posibile, punct obținut după un egal tras de păr. În lunile care au trecut de la promovarea cu cântec în prima ligă, la această echipă s-au plimbat deja trei antrenori și alți câțiva manageri, au venit și au plecat zeci de jucători, singurul lucru care este stabil și de nezdruncinat fiind cooperativa de politicieni multicolori care conduce această afacere și are grijă să arunce cu multă generozitate banii publici în această gaură neagră.

La început, propaganda politicianistă a justificat investițiile publice masive în această echipă, care a debutat în liga a treia, prin necesitatea de a oferi tinerilor sportivi brașoveni, crescuți la cluburile de copii locale, șansa de a juca putea face performanță la o echipă din orașul natal. Pare corect, dar pentru a îi lansa la nivel înalt pe cei mai buni jucători exista deja o echipă de primă ligă cu tradiție, FC Brașov, care are deja stadion, infrastructură, palmares, fani și imagine publică. Iar pentru juniori și jucătorii mediocri se putea păstra echipa în liga a doua sau a treia. Deși, dacă sunt mediocri, nu prea pricep eu de ce ar trebui să fie ei salarizați din impozitele locale. În fine, justificarea cu promovarea sportivilor băștinași este o gogoriță, fiindcă astăzi în lot nu mai există niciun jucător brașovean de perspectivă, așa cum corect observă oameni pricepuți la acest fenomen, care merg de ani de zile pe stadioane:

adi micsunica

O altă gogoriță este aceea cu promovarea Brașovului (probabil ca destinație turistică sau de investiții, fiindcă altă promovare nu are sens în acest context) prin existența acestei echipe în prima ligă și, în consecință, prin numeroasele mențiuni în mass-media. M-am uitat în week-end la meciul de acasă al Coronei, transmis la televizor. Nu am văzut nici pe echipamentul sportivilor, nici pe marginea terenului, nici în tribune, nici pe panourile de la flash-interviuri și nici pe fundalurile de la conferințele de presă vreun mesaj de promovare a Brașovului ca destinație turistică, de afaceri sau investiții. Am văzut în schimb tribune dezarmant de goale, jucători de mâna a doua care abia se țin pe picioare și un atacant care s-a apropiat agresiv și înjurând cu patos spre camera de luat vederi la singurul gol pe care l-a reușit echipa în acest meci.

bannere

Cât despre promovarea Brașovului, am râs amar de cei care își imaginează că aduc vreun beneficiu de imagine orașului dacă pun sigla Primăriei pe tricouri și umplu laterala terenului de joc cu bannere pe care scriu „Primăria Brașov” și „Consiliul Local Brașov”, mic cât să nu se vadă la televizor decât la prim-plan (vezi foto). Te întrebi firesc ce caută numele acestea două acolo. Se produc cumva biscuiți, conserve, chiloți sau ciocane cu marca asta, ca să o arăți publicului sperând că o va alege de la raft, când merge la cumpărături? Domnii care conduc acest club ar trebui să afle că singurul mesaj cu sens și inteligibil pe care îl afișează ei pe marginea terenului este ăla cu „NU Rasismului”. Ar mai merge acolo, la fix „Trăiască lupta pentru pace” și, de ce nu, „Nici o masă fără pește”.

Concluzia firească este că această echipă există doar ca să ajute niște politicieni să facă rost de bani negri pentru propriul buzunar sau pentru propriile partide. Cum? Tehnicile sunt vechi de pe vremea când Mitică LaBrutărie Dragomir făcea pușcărie pentru aceste obiceiuri: deconturi umflate, plata unor servicii inexistente, transferuri de jucători dubioase dublate de falsificări de acte și, bomboana pe colivă, plata către jucători și antrenori a unor salarii mult mai mici decât cele trecute în acte, diferențele ajungând la cine trebuie.

Un calcul superficial arată că, lunar, struțocămila asta costă bugetul local cel puțin 100.000 de euro, cheltuiți doar pe salarii. Dacă adăugăm deplasările, cantonamentele, personalul auxiliar, hrana și medicația ne luăm cu mâinile de cap. Bani aruncați la gunoi, fiindcă orașul și comunitatea nu au niciun beneficiu cuantificabil din această cheltuială. Fenomenul nu se întâmplă doar la Brașov și doar în fotbal, este cum ar veni un obicei național, de care Uniunea Europeană încă nu a apucat să afle și să ne ia la întrebări.

Credit foto: bzb.ro

Distribuie articolul
Doru Șupeală
Doru Șupeală
Articole: 492

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.