Pe vremuri, alegerea unor lideri potriviți era realizată cu ușurință. Strămoșii noștri vânători-culegători trăiau în grupuri mici în care toată lumea se cunoștea cu ceilalți foarte bine, iar majoritatea abilităților de conducere erau observate ușor: putere fizică, dexteritate, curaj și viteză.
Acum lucrurile sunt mult mai complexe. Pentru început, calitățile de leadership care permit coordonarea eficientă a activității unui colectiv, transformând un grup de oameni într-o echipă performantă, sunt destul de abstracte și dificil de sesizat cu ochiul liber: gândire strategică, curiozitate, integritate, bun simț, corectitudine și expertiză tehnică.
Când ne alegem liderii ne bazăm pe convingeri greșite
Istoria este plină de exemple catastrofale de lideri dictatoriali, toxici și paraziți care provoacă daune ireparabile oamenilor. Am prezentat într-un articol anterior aici cinci tipologii de șefi alături de care nu ar dori niciun angajat să lucreze, așa cum le descrie un profesor de la Harvard Business School. Potrivit estimărilor științifice, peste 50% dintre manageri nu reușesc să ofere rezultatele dorite pentru că nu sunt în măsură să motiveze 64% dintre angajați.
Un lider adevărat trebuie să fie deschis spre învățare, fie că se desfășoară pe cont propriu în bibliotecă sau cu profesori, fie că învață direct de la oamenii din organizație. Este important ca liderii să își dorească să învețe de la oamenii cu care muncesc deoarece, de multe ori, angajații pot propune perspective diferite și valoroase.
Performanța contează, însă există multe cercetări care demonstrează că oamenii fericiți sunt mai productivi decât cei nefericiți. Este important ca liderii să înțeleagă cum se simt oamenii, să găsească modalități prin care să îi motiveze și să le ofere un scop în munca lor.
Tomas Chamorro-Premuzic, director de inovare al Manpower Group, profesor și autor de succes, susține că alegem liderii fiind conduși de convingeri greșite despre cum ar trebui să arate și să acționeze un lider.
Nu luăm în considerare potențialul lor, ceea ce explică discrepanța dintre liderii pe care ni-i dorim și liderii pe care îi avem.
Pentru depășirea problemei liderilor toxici și a motivării oamenilor din organizație trebuie să fim atenți la următoarele cinci trăsături atunci când analizăm potențialul de lider al unei persoane:
1. Încrederea
Deși încrederea este doar marginal legată de competență, adesea o interpretăm ca un semn al potențialului de leadership. Cercetările arată că tendința noastră de a crede despre noi înșine că ne descurcăm mai bine decât o facem de fapt este de fapt motivată de dorința de a-i convinge pe alții că suntem competenți.
Deci, cu cât ești mai încrezător, cu atât este mai probabil să-i păcălești pe alții să creadă că ești potrivit într-un rol de conducere, asta explicând preponderența liderilor care nu sunt conștienți de limitările lor și sunt nejustificat de aroganți, egocentrici și plini de ei înșiși.
2. Agresivitatea
Tuturor ne place ideea unor lideri incluzivi, atenți și empatici, care inspiră prin încredere și aduc oamenii împreună pentru același scop. De ce? Pentru că de prea multe ori observăm contrariul: lideri manipulatori, despotici, autoritari, obsedați de putere care ajung în vârf datorită bravadei și agresivității lor îndrăznețe.
Logica este simplă: dacă cineva ajunge în vârf prin intimidare și forță, nu ar trebui să ne așteptăm la multă considerație pentru oamenii din jurul acestuia.
3. Privilegiile
Chiar și în absența structurilor formale, atribuim și percepem diferite grade de statut și putere diferitelor persoane, ceea ce determină capacitatea lor de a-i influența pe alții – sau lipsa acestora.
Din păcate, chiar și în societățile aparent meritocratice, statutul este alimentat nu doar de talent sau merit, ci și de privilegii, clasă socială, sex, rasă și atractivitate. Liderii viitori care consideră firesc să aibă privilegii, fiindcă li se cuvin, vor fi în general lideri toxici.
Cu alte cuvinte, mulți cred că, dacă aparții „grupului celor aleși”, vei avea o șansă mai mare de a fi perceput și îndreptățit ca lider, iar aceste stereotipuri vor continua să întunece percepția oamenilor asupra performanței tale odată ce vei fi într-o astfel de poziție.
„Prima regulă a leadershipului: pune misiunea mai presus de egoul tău. A doua regulă a leadershipului: dacă nu îți pasă de oamenii tăi, lor nu le va păsa de misiunea ta. A treia regulă a leadershipului: dacă cineva trebuie să îți spună primele două reguli, încă nu ești pregătit să conduci.”
– Adam Grant
4. Carisma
Deși carisma nu este dăunătoare, atunci când este alăturată cu incompetența, lipsa de talent și mai ales lipsa de integritate, poate duce la o combinație toxică și poate fi devastatoare pentru alții. Gândește-te la Hitler, Putin, Trump sau Stalin, care s-au folosit de această trăsătură pentru a-și alimenta cultul personalității.
În fața acestei laturi întunecate a carismei este greu de rezistat, deoarece suntem seduși de partea ei luminoasă: căldura și viziunea celor care promit să ne ridice propriul statut și bunăstare în timp ce urmăresc obiective egoiste și lacome.
5. Narcisismul
Suntem tentați să gravităm în jurul celor care sunt cei mai mari fani ai lor și care exprimă fantezii megalomane de grandoare pline de pompozitate nerușinată.
Deloc surprinzător, există o corelație negativă între cât de narcisist ești și cât de bine performezi ca lider. Dacă putem face un efort pentru a alege lideri pe baza competenței, integrității și umilinței lor reale, vom ajunge mai des alături de persoana potrivită pentru această misiune.
Idei valoroase pentru organizații sănătoase.
Avem și o versiune video a acestui articol, publicată în cadrul serialului „Make It Work”, parte a proiectului nostru multimedia Hacking Work. Vă oferim aici acest video, invitându-vă să descoperiți podcastul Hacking Work și să vă abonați la newsletterul Hacking Work, pentru a primi în fiecare joi dimineață cele mai proaspete știri și analize din piața globală a muncii. Să vă fie de folos!
***
Acest articol vă este oferit de MedLife, furnizorul național de sănătate al României.
Pentru că știe că sănătatea înseamnă echilibru pentru minte și trup, MedLife a lansat singurul abonament medical 361 de grade. Un abonament complet, cu acces la servicii de prevenție, sport, nutriție, dar și asigurare medicală inclusă. Prin intermediul acestuia, MedLife susține dezvoltarea unui mediu de business sănătos în România.
Iar împreună cu MedLife, prin articolele scrise și publicate de echipa Hacking Work, vă oferim inspirație, prin idei valoroase pentru organizații sănătoase.
***
Sursă foto copertă: Shutterstock
