Reclama BestJobs este perfectă pentru piața muncii din România

Am fost unul dintre cei care au reacționat critic ieri, la apariția reclamei BestJobs pe rețelele de socializare. Mi s-a părut pur și simplu stupidă, enervantă, redundantă, făcută în bătaie de joc. Am aflat apoi că a fost și făcută pe o idee furată din Japonia. Practic, cei de la BestJobs și-au dat cu firma în cap, au făcut un fușerai ieftin și enervant.

Azi dimineață am urmărit cu interes profesional comentariile plasate pe pagina de Facebook a celor de la BestJobs, cu speranța că voi găsi o replică a organizației la avalanșa de comentarii critice, ironice, bășcălioase sau de-a dreptul agresive cu care a fost întâmpinată lansarea acestei campanii. Ei bine, pagina oficială a BestJobs încă nu a zis nimic, însă proprietarul acestui business a intervenit și a calmat aparent spiritele într-un mod elegant. Călin Fusu le-a răspuns celor care întrebau pe bună dreptate dacă oamenii de marketing de la BestJobs nu au fost concediați după treaba asta că spotul a fost aprobat de către proprietarii afacerii, care își asumă astfel toată această inițiativă: “nu pot fi concediați, a fost ideea acționarilor”, scrie Călin Fusu.

Nu știu dacă este și adevărat ce scrie Călin Fusu, dar apariția sa cu această replică în spațiul public este o excelentă și foarte elegantă reacție la situația de criză de identitate în care BestJobs s-a vârât adânc în numai câteva ore. Asumându-și integral vina pentru conținutul și calitatea campaniei, în numele acționarilor afacerii, Călin Fusu își protejează angajații într-un moment delicat și își pune organizația la adăpost față de o criză internă de proporții, ceea ce foarte puțini dintre patronii români ar fi dispuși și capabili să facă.

Reacția lui Călin Fusu m-a determinat să adopt o altă abordare asupra acestei campanii. M-am întrebat dacă noi, ăștia de pe Youtube și Facebook, care am criticat, miștocărit și șters pe jos cu reclama asta și cu autorii ei avem 100% dreptate. Sigur că plagiatul după spotul japonezilor nu are cum să nu afecteze credibilitatea BestJobs, dar în privința obiectivului spotului, acela de a construi notorietate pentru platforma online, poate fi considerată această campanie în mod real un insucces total? Aș zice că nu, din următoarele motive:

1. Trebuie să recunoaștem că laitmotivul verbal al spotului, “joburi, joburi, mii de joburi” s-a fixat repede și pentru o lungă perioadă în memoria noastră, astfel că propunerea unică de vânzare este transmisă eficient.

2. Hai să ne punem pentru un minut în locul celor care nu știau până ieri ce este BestJobs și ce poate face pentru ei. Sunt mulți aceștia, sunt convins, iar spotul le-a spus în mod eficient ce beneficiu le poate aduce acest serviciu online. Spotul este oribil, dar își face treaba. Deși mulți dintre comentatori au spus că după vizionarea spotului își vor desființa contul de pe BestJobs, nu cred că acest lucru se va întâmpla într-o proporție relevantă, însă numărul conturilor nou-înființate va fi important.

3. Acum două zile am auzit la EuropaFM o știre care a trecut neobservată pe alte canale de informare: FanCourier a sesizat poliția și procurorii asupra a zeci de cazuri de înșelăciune care aveau ca obiect locuri de muncă la compania de curierat. Un anunț publicat pe tocmai.ro sau olx.ro îi îndemna pe cei care doresc un job de șofer la FanCourier să plătească o taxă de depunere a dosarului de angajare, iar mulți dintre naivi au mușcat momeala, au plătit taxa către escroci și apoi s-au dus la sediile companiei ca să intre în pâine. Această situație spune multe despre nivelul de educație al românului mediu și despre valorile cu care operează acesta, de vreme ce este dispus să dea șpagă sau să plătească o taxă către necunoscuți ca să capete un job. La noi, în Maramureș, unde economia privată este sublimă și aproape inexistentă, visul profesional al majorității este să capete prin orice mijloace (pile, cunoștințe, relații, compromisuri, inclusiv șpagă sau servicii sexuale) o slujbă la stat, ca să își asigure nivelul minimal de venituri pentru subzistență. La fel este în multe zone ale țării.

4. Cultura mediului intern al celor mai multe companii și instituții din România este încă una medievală și este foarte departe de ceea ce citim puțini dintre noi prin cărțile de management și leadership. Ciubucul, sărumâna, plecăciunea, șeful-care-are-întotdeauna-dreptate, dacă-i-ordin-cu-plăcere, lingușirea, yes-mania, hei-rupul și sloganurile lipsite de sens sunt instrumentele principale ale muncii cu “resursa umană”, care nu este nici capabilă și nici încurajată să evolueze de la statutul de mijloc de producție la faza de partener activ și decisiv pentru bunul mers al companiei. Uitați-vă la domnișoara din spot: este întruchiparea perfectă a responsabilului HR din România: cretinul îndoctrinat, trepanat, energic și agresiv, capabil să reproducă perfect și interminabil propaganda oficială, aplaudacul fidel și fericit la comandă, ideal ca instrument de dirijat turma.

5. Nu pot încheia articolul fără a-l remarca și pe grăsuțul care se străduiește să țină ritmul și să zâmbească nătâng în coregrafia demnă de Cântarea României pe care au gândit-o realizatorii spotului. Uitați-vă bine la dansatorul durduliu: acesta este prototipul angajatului român, așa cum și-l doresc cele mai multe instituții și companii: cuminte, ascultător, rânjind tâmp, lipsit de personalitate, îmbrăcat de la second-hand cu o ținută care nu îi dă confort și nu îl reprezintă, obsedat să se integreze în turmă și să nu rămână pe de lături, ca să capete lovituri de ciomag pe spinare de la stăpânire. Intrați pe BestJobs și studiați puțin oferta de locuri de muncă și conținutul anunțurilor: în imensa majoritate se caută roboței care să corespundă unor standarde predefinite într-o păsărească de haș-er plină de barbarisme și de concepte goale de conținut.

– – – – – – – –

Spotul lansat ieri de BestJobs rămâne mizerabil și furtul ideii de la japonezi este în continuare deplorabil, dar, dacă este să fim sinceri cu noi înșine, spotul cu pricina este din (prea) multe puncte de vedere unul potrivit pentru piața muncii din România. Iar din punctul de vedere al imaginii publice, datorită intervenției lui Călin Fusu, organizația BestJobs, prin liderul său, iese onorabil și mai puternică din această încercare la care singură s-a supus.

PS: La un minut după ce am terminat de scris articolul, am găsit pe wall această postare (vezi foto jos) a lui Călin Fusu. Confirmă ce am scris mai sus, adică rezolvă cu umor și cu implicare personală o criză de imagine în care organizația intrase. Tind să cred că beneficiile extrase de BestJobs din această poveste vor fi superioare daunelor serioase înregistrate la capitolele creativitate și credibilitate. Da, așa reacționează un adevărat lider de organizație.