Munca la distanță are o problemă: distanța dintre oameni

Ce fericiți sunt cei care lucrează de acasă! Ce energie și ce motivație au cei care își stabilesc singuri programul de lucru și aleg locul de unde să își desfășoare activitatea! Așa gândeam cu toții, până nu demult și așa încă gândesc foarte mulți dintre cei care asociază automat gradul mare de flexibilitate cu motivația și mai ales cu performanța.  Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa. Sau, mai precis, nu mai stau chiar așa. Se întâmplă ceva negativ cu cei care muncesc în regim remote și chiar hibrid, iar trendul este îngrijorător și a devenit un semnal de alarmă pentru managerii din întreaga lume. Hai să înțelegem azi ce putem face pentru a reechilibra situația.
Distribuie articolul

Tot mai multe studii făcute în piața muncii de organizații prestigioase trag semnale de alarmă credibile legate de nivelul de motivație și performanță atins de angajații care muncesc de la distanță.

Este munca la distanță soluția ideală sau nu?

Un studiu publicat zilele trecute de compania Deloitte arată că 72% din angajații care muncesc hibrid, 70% din cei care muncesc doar de acasă și 63% din cei care merg la birou sunt mulțumiți sau foarte multumiți cu jobul pe care-l au. În același timp, nivelul de stres resimțit de cei care lucrează de la distanță permanent sau câteva zile pe săptămână este unul foarte înalt. 

Cu alte cuvinte, cei care beneficiază de mai multă flexibilitate din partea angajatorilor sunt un pic mai fericiți decât cei care merg zilnic la birou, dar sunt la fel de stresați ca aceștia. Asta demonstrează că munca hibridă sau 100% remote este cu siguranță mai atrăgătoare, dar nu e o soluție ideală în orice mediu și pentru toată lumea.

Angajații care lucrează mereu de la distanță și cei care beneficiază de un regim hibrid se simt tot mai izolați, își pierd mai ușor concentrarea din pricina activităților care nu țin de munca propriu-zisă dar care sunt obligatorii și de cele mai multe ori oferă prioritate absolută muncii, înaintea echilibrului personal.

Altfel spus, pentru cei care muncesc de acasă sau din locuri unde călătoresc, munca nu se prea termină la final de program, lucru care are un impact tot mai mare asupra satisfacției, motivației și sănătății lor mentale. 

Munca la distanță – deconectare de la misiunea organizației

În același timp, calitatea relațiilor pe care angajații de la distanță le au cu firmele pentru care lucrează este în tot mai mare suferință. Un sondaj făcut recent de compania Gallup arată că angajații care lucrează de la distanță sunt din ce în ce mai puțin conectați la misiunea și scopul companiilor lor.

Cu toate că nivelul de implicare este mai ridicat în rândul celor care lucrează complet de la distanță, în comparație cu angajații din birou, doar 28% dintre cei care muncesc de acasă se mai simt conectați cu misiunea și scopul angajatorului lor. Iar acest procent reprezintă un minim istoric și o sursă uriașă de stres și alertă pentru manageri.

Calitatea, cantitatea și intensitatea comunicării din interiorul echipelor distribuite sunt tot mai slabe. Este tot mai greu să poți ține uniți, motivați, sincronizați ideatic și energizați emoțional oamenii care, deși bine intenționați și foarte bine calificați, nu se întâlnesc fizic și nu se cunosc profund, prin interacțiuni directe și informale.

E ca și cum ai încerca să câștigi campionatul cu o echipă formată din 11 fotbaliști de cea mai înaltă calitate individuală, dar care nu se antrenează împreună. Stângăciile, nesincronizările și ulterior insatisfacția și reproșurile vor apărea natural. Fiindcă performanța de grup apare nu doar prin exercițiu fizic intens și tehnică individuală, ci și prin coeziunea umană profundă, care ia naștere și capătă forme puternice mai ales în interacțiunile informale, în momentele de relaxare împreună, în poveștile pe care oamenii și le spun când beau o cafea și în gesturile și cuvintele pe care și le adresează în cele mai banale circumstanțe.

Munca hibridă, soluția care oferă cele mai bune rezultate

În munca la distanță, timpul alocat sarcinilor de serviciu este tot mai mare, iar cel alocat coeziunii echipelor este tot mai puțin și mai lipsit de consistență. Dacă munca este una strict de execuție individuală și nu presupune foarte multă colaborare și comunicare, lucrurile mai funcționează, cât de cât. Dar dacă activitatea profesională are o importantă încărcătură intelectuală și presupune multă interacțiune, e mare nevoie ca managerii și membrii echipelor să acorde tot mai multă atenție, timp și energie acestor nevoi de conectare. 

Studiile recente sunt destul de clare: în prezent, munca hibridă oferă cele mai bune rezultate dintre toate formulele de colaborare de lucru. Dar și aceasta tratată personalizat și adaptat contextului, și nu ca o măsură universală care poate îmbrăca eficient orice relație profesională. Nu este suficient ca oamenii să fie prezenți în același spațiu, este extrem de important cum se conectează, cum comunică, cum relaționează ei atunci când se întâlnesc.

Preocuparea pentru a crea coeziune în echipă este un domeniu al managementului foarte nou, foarte complicat și care nu prea are rețete clare și  infailibile. Singura regulă care sunt sigur că funcționează este aceasta: hai să muncim împreună, la o relație cât mai puternică și cât mai bună.

***

Poți asculta informațiile din articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Youtube, Spotify și Apple Podcasts. Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți, miercuri și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio România Cluj.

***

Foto copertă: iStock.

Distribuie articolul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *