Job Crafting – o alternativă la demisie

Ce-ai crede, dacă ți-am zice că îți poți păstra locul de muncă și îți poți asigura împlinirea personală, prin intermediul muncii tale, concentrându-te pe modelarea corectă a actualei poziții, decât pe căutarea uneia noi?
Distribuie articolul

Odată cu intrarea în drepturi depline a Marii Demisioneli, tot mai mulți angajați urmează trendul de schimbare frecventă a locurilor de muncă, pentru obținerea unor majorări a beneficiilor salariale și a altor avantaje.

Întrebarea rămâne: este această abordare una durabilă, sau își va pune amprenta pe termen lung, afectând atât calitatea muncii, cât și relația dintre angajați și angajatori?

Ce-ai crede dacă ți-am zice că îți poți păstra locul de muncă și îți poți asigura împlinirea personală, prin intermediul muncii tale, concentrându-te pe modelarea corectă a actualei poziții, decât pe căutarea uneia noi?

Hai să vedem cum explică acest proces de Job Crafting specialiștii consultați de revista Psychology Today:

Job crafting versus Job hopping

Când munca ta pare lipsită de sens, primul instinct este acela de a căuta un alt loc de muncă. Schimbarea locului de muncă vine, însă, la pachet cu noi riscuri, un inevitabil dezechilibru personal și lipsa de certitudine că noua poziție îți va oferi mai multă satisfacție decât cea anterioară.

În calitate de angajat, responsabilitatea de a găsi împlinire, provocare și fericire la locul de muncă ține, în cele din urmă, de tine.

Așadar, în loc să urci în vagonul demisionarilor (o soluție la care te-ai putea întoarce în ultimă instanță), primul pas ar trebui să fie să cauți oportunități de a îți ajusta convenabil, în mod personalizat, actualul loc de muncă.

Job crafting presupune personalizarea proactivă a sarcinilor și a relațiilor cu ceilalți, pentru crearea unui loc de muncă în care să găsești satisfacție și împlinire.

Amy Wrzesniewsk și Jane Dutton, în 2001, defineau termenul job crafting ca fiind procesul de schimbare comportamentală inițiat de către angajați în care aceștia se implică cu scopul de a alinia locul de muncă cu propriile preferințe, credințe și pasiuni. Altfel spus, înseamnă modelarea corectă a locului actual de muncă pentru a-ți aduce mai multă împlinire personală și sens.

Acestei definiții i se adaugă unele studii mai recente care o completează. Într-un studiu realizat în 2008, Paul Lyons a descoperit că agenții de vânzări din studiu s-au implicat în dezvoltarea unor abilități inițiate de către ei înșiși.

Într-un articol rezultat din această cercetare academică (link), se menționează că metoda job crafting poate fi utilizată pentru a îmbunătăți locurile de muncă, pentru a depăși insuficiența abordărilor de reproiectare a locurilor de muncă, pentru a răspunde la complexitatea locurilor de muncă contemporane și pentru a face față nevoilor forței de muncă actuale.

Este important de menționat că job crafting nu este despre reproiectarea jobului în ansamblu, ci despre modelarea anumitor aspecte ale locului de muncă în limitele specifice postului.

Într-un al articol din literatura academică (link), autorii sunt de părere că job crafting include mai multă autonomie și libertate din partea angajatului, care îl determină să simtă mai multă responsabilitate pentru performanțele și reușitele lui, fiind mai motivat să depună mai mult efort în realizarea sarcinilor.

Caracteristica principală este aceea că angajații realizează modificări asupra sarcinilor de lucru precum și asupra altor aspecte ale locului de muncă din proprie inițiativă.

Ce-ți va trebui în acest proces?

  • Conștientizare de sine, conștientizarea celorlalți și dorința de a stimula schimbarea, care în unele cazuri creează conflict.
    Ce înseamnă asta? Să conștientizezi care sunt nevoile, sentimentele, dorințele, valorile și comportamentul tău dar și ale celor din jurul tău.
    Odată ce ești conștient de aceste aspecte, îți va fi mai ușor să ai mai multă autonomie și să preiei cu mai multă responsabilitate modelarea locului de muncă. Apoi, este foarte important să îți dorești o schimbare și să acționezi în această direcție.
    Comunică, ascultă, înțelege – schimbarea începe la tine!
  • Îmbunătățește-ți resursele structurale.
    Ca ființe umane, avem o dorință înnăscută de a avea controlul asupra comportamentelor noastre de zi cu zi. În calitate de angajați, totuși, această nevoie poate intra în conflict cu sarcinile și politicile predefinite ale unei organizații.
    Dacă simți că îndeplinești sarcini care par inutile, ia decizia de a ajusta sarcinile. Odată ce ai făcut această modificare în mod proactiv, documentează, experimentează, evaluează și repetă procesul.
    Astfel de modificări ale resurselor structurale pot fi benefice prin faptul că îți permit să te concentrezi pe acțiuni autonome cu mai multă însemnătate, ajutând totodată organizația să se îmbunătățească.
  • Îmbunătățește-ți resursele sociale.
    Pentru a-ți realiza pe deplin potențialul, va fi necesar să obții idei și sugestii de la alții.
    Din păcate, organizațiile nu sunt întotdeauna echipate cu oportunități abundente de a oferi feedback, sfaturi sau mentorat.
    Privește în afara echipei, departamentului, diviziei sau chiar a companiei, pentru a găsi resursele care te pot ajuta să te dezvolți.
  • Găsește provocarea.
    Dacă te simți plictisit sau neinteresat de sarcinile zilnice de lucru, ar putea fi timpul să le cauți pe cele mai provocatoare.
    Să dedici o partea din timp unor proiecte pe care nu le stăpânești la prima vedere îți va permite să îți dezvolți noi abilități.
    Nu aștepta ca organizația să îți dea undă verde pentru astfel de activități – îți poți crea singur aceste oportunități.
    Deși s-ar putea să te simți confortabil ocupându-te de sarcinile obișnuite, este important să aloci o parte din timp sarcinilor provocatoare care te ajută să îți completezi setul de abilități și să rămâi relevant.
    O altă opțiune grozavă este să te implici în proiecte noi pe care le consideri interesante, dar care nu fac parte în mod oficial din responsabilitățile tale. În cele mai multe cazuri, în cele din urmă, ți se va cere să iei parte oficial din proiect.
  •  Ajustează responsabilitățile.
    Personalizarea unui loc de muncă nu presupune doar să îți crești numărul de responsabilități, ci și să elimini sarcinile sau relațiile ineficiente.
    Începe prin a ține evidența activităților tale de muncă timp de câteva săptămâni, evaluând în fiecare caz gradul în care îți epuizează energia și îți scade, per total, capacitatea de concentrare sau atingere a obiectivelor.
    În unele cazuri, a fi receptiv cu factorii de stres îi va ajuta și pe ceilalți în a realoca responsabilitățile echipelor, iar managerii pot restructura echipele în moduri mai eficiente.
  • Semnalează problema.
    Uneori, mare parte din problemă este faptul că ea nu e cunoscută.
    Înainte de a începe activ să îți cauți un alt loc de muncă, poartă discuția necesară cu managerii și solicită-le sprijinul în inițiativa ta de schimbare a procesului de lucru.
    În varianta în care ei îți vor îmbrățișa ideea, restructurarea activităților va fi una mai eficientă, iar toți vă veți bucura la final de un mediu de lucru mult mai sănătos.

Ești gata să mai dai o șansă locului actual de muncă și să începi modelarea lui?
Cu ce începi? Când începi?

Photo by Quino Al on Unsplash

***

Am scris acest articol împreună cu colega mea Izabella Lukacs, din echipa minunată cu care lucrez la toate proiectele Hacking Work și la SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili.

Distribuie articolul
Doru Șupeală
Doru Șupeală
Articole: 480

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.