Căpușa de corporație

Este povestea reală a unui fenomen de jaf organizat și corupție de cea mai joasă speță, care se întâmplă într-una dintre cele mai mari corporații multinaționale prezente în România.
Distribuie articolul

Această poveste se întâmplă fix acum, într-una din corporațiile multinaționale din sectorul de tehnologie și software, care în România are sediul într-un mare oraș din Ardeal, la etajul al patrulea al uneia dintre cele mai frumoase clădiri de birouri.

Știu despre acest caz de câteva luni, de la mai mulți oameni din respectiva organizație care mi-au povestit detaliat ce se întâmplă. Am decis să public această poveste după ce un prieten care lucrează de ceva vreme foarte departe de țară m-a sunat zilele trecute și mi-a povestit, revoltat și șocat, despre acest caz, exact așa cum l-am relatat în acest articol și cum îl știam de la alții.

Dacă povestea a ajuns de notorietate internațională și provoacă atâta repulsie și revoltă, e limpede că este un caz care merită să fie dezbătut public, fără a indica precis persoanele și compania implicate. Cred că este oportun și mult mai util să discutăm despre acest fapt în sine, despre implicațiile etice și de business ale cazului și despre toxicitatea situației, decât să expunem public niște persoane și o companie care nu merită absolut deloc atenție și notorietate.

***

Personajul nostru, Căpușa, este fosta directoare generală a companiei, care de aproape un an a fost pusă elegant pe liber de către managementul global al corporației.

Destul de greu, dar într-un final tot au observat șefii de la centru că divizia din România și divizia de tehnologie de care se ocupa respectiva se prăbușesc văzând cu ochii, sunt tot mai departe de performanțele de altădată și au pierdut cea mai mare parte a reputației care, odinioară, le plasa categoric pe primul loc ca popularitate, atractivitate și propunere de valoare pentru angajații talentați din marele oraș transilvan.

Ei bine, ce credeți că a făcut Căpușa noastră, după eleganta trimitere la plimbare?

S-a făcut coci. Consultant de dezvoltare personală și leadership, cică.

Coci. Sau cum vreți voi să numiți acel personaj care nu are absolut niciun fel de pregătire academică în mentorat managerial, niciun fel de performanță reală în management, niciun fel de rezultat notabil în leadership, niciun fel de prestigiu în calitate de conducător de oameni, dar care, ca un perfect impostor, se auto-denumește peste noapte ”coach” și pretinde că este omul perfect îndreptățit să îi învețe și pe alții cum să fie lideri de echipe și organizații.

Când a fost pusă pe liber, a avut grijă să lase moștenire scaunul de șefă al filialei din România bunei sale prietene, fosta directoare de HR, o nulitate profesională la fel de mare precum căpușa noastră. Ca profesionist care trebuie să asigure atractivitatea și loialitatea angajaților, directoarea de HR ”excela” cu o rată de turnover (plecări voluntare) de 80% chiar în propriul departament și cu o rată de succes în recrutare de sub 20%, la nivelul întregii organizații. Un fel de Pareto, versiunea lăutărească și catastrofală.

Zero absolut în plan profesional, cele două performează însă la ”stakeholder management”, adică practică un pupincurism grosolan la adresa șefilor de la centru și, uneori, chiar multă drăgălășenie intimă în relațiile cu unii dintre șefi. Toate acestea dublate de un micro-management sinistru aplicat propriilor echipe, în cel mai dictatorial mod cu putință.

Și acum să vedem cum funcționează căpușarea companiei: ce credeți că fac acum cele două mimoze? Îi trimit pe angajații companiei, mai cu forța, mai cu vorba bună, la ”sesiuni de coaching” susținute de mirobolanta căpușă, folosind bugetele de learning&development alocate de corporație pentru fiecare angajat.

Cam cât de mare este businessul? Păi să calculăm: compania are în România un pic peste 1000 de angajați, iar pentru fiecare angajat este alocat anual un buget mediu de educație de circa 1000 de euro. Total: circa 1 milion de euro care fac cu ochiul oricărei căpușe, evident. Unii angajați folosesc acest buget pentru a accesa programe educaționale de bună calitate, dar o parte semnificativă a angajaților ajunge automat la ”cursurile de cocing”, că așa vrea șefa actuală.

Nu discutăm calitatea programului și rezultatele acestuia, dar știe întregul oraș ardelean că de la firma respectivă pleacă în continuare oamenii în valuri, semn că acolo se practică un leadershit de cel mai înalt nivel. Foarte probabil, o parte din sumele încasate pe ”cocing” se întoarce generos către cei care facilitează căpușarea, în special către directoarea actuală și unii dintre protectorii ei de la centru, conform tradiționalului obicei autohton al ”parandărătului”.

Când mai auziți că doar în instituțiile statului și în firmele cu capital de stat sau cu acționariat românesc se întâmplă astfel de fenomene de jaf organizat, să știți că nu e adevărat.

Există corupție de cea mai joasă speță și în corporațiile multinaționale, ba chiar de multe ori nivelul ticăloșiei și putregaiului este, în multinaționale, mult mai mare decât pe la bugetari sau în politica băștinașă.

Căpușa – una dintre cele mai periculoase și toxice insecte.
Foto: Kateryna Kukota/Getty Images

Distribuie articolul
Doru Șupeală
Doru Șupeală
Articole: 491

23 comentarii

  1. Se intampla si la firme romanesti, maricele, vrei nu vrei mergi la cate un coci care se pricepe la echipe, dar care nu a avut in viata sa o echipa nici in afacere dar nici la vreun loc de munca anterior. Si stai si asculti 1 ora pe ceas toate minunile pamantului. Si daca nu implementezi in organizatie esti dat afara instant. Sau daca nu ai conflicte cu colegii se considera ca nu esti potrivit in echipa, de ce sa te intelegi bine cu colegii? Sau de ce ai vrea asta?

  2. Interesant articolul. Dar nu-mi e clar de unde stiti ca declinul departamentului este strict vina fostei directoare. Sigur nu executa deciziile si ordinele catastrofice venite de mai sus? Cu ati reusit identifica faptul ca ea era singura responsabila si nu era doar un tap ispasitor? Nu stiu despre ce companie e vorba si nici cine sunt persoanele in cauza, insa analiza mi se pare fondata mai mult pe zvonuri si este prezentata o singura fateta a situatiei.
    Rareori in viata sunt asa situatii alb-negre, iar daca nu ne uitam decât la un nivel superficial, nu facem nicio favoare nimanui sa relatam aceasta poveste.

    • Alina, am informații de la prima mână despre acest caz, l-am documentat personal, ca să spun așa 🙂 . Și am mesaje și mărturii de la vreo 20 de oameni, despre ce se întâmplă acolo. Inclusiv de la foarte mulți dintre oamenii de HR care au lucrat acoloși au plecat, trântind ușa. Nu am scris din burtă, am scris lucruri pe care le știu foarte bine, de multă vreme.

      • De ce nu dati nume atunci daca totul e clar? Cum a fost la articolul cu alta firma de IT din Cluj. Daca e o chestie care merita sa fie cunoscuta sa o facem. Altfel pare ca sunt acri strugurii.

  3. Coruptia e peste tot, in orice corporatie mare.

    Si eu am lucrat ani de zile la o corporatie din alta tara UE. A fost la un moment dat un proiect imens (vorbim de mii de oameni, zeci de milioane de euro alocate) ca sa migram la alt provider de infrastructura IT. Culmea, a fost un succes proiectul (rar asta, la asa amploare), si dupa inca 3 ani, au venit alti manageri (ca management-u se schimba destul de des, ca politicienii), si prima chestie pe care au facut-o noii baieti destepti a fost sa semneze contracte pt infrastructura IT tocmai cu provider-ul de care ne luptasem atata sa scapam. zeci, poate sute de milioane de euro aruncate la gunoi.

  4. Bravo lor. Cât mai mulți bani sa scoată din compania așa-zisa “multinaționala.” Avem nevoie de investiții de la străini cum avem nevoie de o inflație de 1000%. Cine se simte jenat de cuvintele mele, e un trădător de neam, mai jos ca orice insecta.

    • Până și laptele,iaurtul, si painea congelata pe care o mănânci e dinafară, dar na, nu avem nevoie….daca maine s-ar inchide granitele, nu am știi nici să facem paine. Globalizarea nu prea e înțeleasă bine ,mai ales dacă o dăm pe – să fie bine să nu fie rău, ca argint sau alte partide.

  5. Ceva dovezi exista sau e vreun pamflet? Așa pot și eu să susțin orice..

    Un lucru sigur e fals, acei 1000 de euro pt dezvoltare..nimeni nu mi-a cerut să îi folosesc într-un fel anume…deci asta este complet fals.

    Apoi da nume și prenume și firmă și mergi in instanță dacă ești bazat…așa doar speculații

    • Am mesaje și mărturii de la vreo 20 de oameni, despre ce se întâmplă acolo. Nu am scris din burtă, am scris lucruri pe care le știu foarte bine, de multă vreme. Și în ultimele 48 de ore am primit alte mărturii, multe și ample. Oamenii au recunoscut foarte repede compania despre care am scris, semn că fenomenul este foarte bine cunoscut în tot orașul respectiv.
      Dacă nu ți-a cerut nimeni să folosești banii în felul acela, înseamnă că ai informație și experiență și s-au ferit să te forțeze, felicitări pentru asta. Dar mai sunt alții, mulți, pe care știu să îi manipuleze profitabil.
      Nu e treaba mea să fac anchete, să merg în instanță și să declanșez cercetări penale. Se va trezi la un moment dat managementul din compania în cauză și va face ce va considera că trebuie făcut. Oricum, oamenii de acolo știu ce se întâmplă și unii au sesizat deja departamentele interne și de audit extern care pot investiga cazul. Va fi interesant.

    • Bravo, așa să faci și de aici înainte. Este dreptul tău de a folosi acel buget cum crezi tu că e mai bine pentru dezvoltarea ta perosnală și profesională. Și îndeamnă-ți și colegii să facă la fel. Și transmite-le salutări din partea mea. Și dacă vedeți că există cazuri de abuz, aveți mijloace la dispoziție să sesizați autoritățile competente.

  6. Super destept articol, documentat, atent.. nu orice soi de clickbait, cum stim ca se poarta. Daca cineva din strainatate are o parere, e multa cale pana la a putea spune ca e un “caz de notorietate internationala”. Te stiam baiat finut, Doru. Nici nu merita citit pana la final. Lasa asa, pastreaza tu restul.

    • Știi cum facem? Scrii tu mai bine, mai clar, mai amplu, îmi trimiți link și eu promit că dau share. Ok? Cine putea și trebuia să înțeleagă acest text l-a înțeles deja, te asigur. Și voi reveni curând pe subiect, cu noutăți.

  7. Tot pe ciupeala esti dorule.. dar despre cine drq vorbesti? Hai sa dezbatem, caz de notorietate internationala si nimeni de al nostru local cu vreo banuiala?
    Da sa vad ce bagi/tragi/fumezi tu la cafea cand te apuci de blogging.. Sau mai bine.. tine tu, pastreaza.. mersi!

  8. Felicitări Doru, mă bucur că te-am descoperit și bravo pentru ceea ce produci. Mă bucur să vad asemenea calitate ( nu neaparat de acest articol, zic in general ) a continutului. Keep up the good work!

  9. Ca la can-can, dar aia macar dau poze si nume reale!
    Nu stiu cum esti in realitate Doru Supeala, dar in online esti numai dupa scandaluri. Te agati de orice subiect, din toate domeniile. Mai lipseste sa te prezinti la Un Show Pacatos si esti acolo.

  10. Doru si tu ai latrat la firma respectiva. Lasa povestile de adormit directorii de companii mici. E o problema in HR-ul unei firme mari, big deal. Who cares. Nu schimba cultura, salariile si talentul care exista acolo. Articolul suna a razbunare personala si comportamentul tau constant de arogant pe linkedin confirma ceea ce stiau mult si din firma aceasta si Yardi si orice alta corporatie din Cluj, un frustrat mereu o sa ramana un frustrat si daca gaseste o buba o sa traga toata compania jos. E un motiv superb pentru care eu nu recomand niciodata dar niciodata cursurile tale in sectorul startupuri, growth etc. Mentalitatea ta e total gresita si daca ai urmatori iti permiti sa iti bati joc de tot ce se contruieste si creezi o ura fata de angajatii actuali care castiga 5000-6000 euro pe luna si li se rupe de povestile tale si ce face HR-ul. Cine gandeste stie ce e gresit, cine e prost latra pentru un os. Succes! cu Heche Groth.

  11. Mi se pare asa amuzant de bombastic articolul. Beneficiile sunt beneficii nu drepturi si cred ca aici faceti o confuzie. Angajatul cel mai probabil nu are banii virati in buzunar ci trebuie sa ceara aprobare ca sa beneficieze de buget si din cate stiu eu asa e cam peste tot. Nu pare sa fie nici un furt aici doar o practica de influencing dus la extrem.
    De asemenea mi se pare foarte unfair fata de toti oamenii care inca lucreaza acolo sa folositi vendeta personala pentru a face o apreciere legata de calitatea muncii lor. That’s just mean!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.