Respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani spun foarte limpede că s-au săturat de șefii încăpățânați, fixiști și depășiți și își doresc în schimb lideri mai umili și mai smeriți, mai apropiați de oameni, șefi care să demonstreze și să transmită viziune, curaj și inteligență emoțională.
Managerii au nevoie de inteligență emoțională
Mai mult decât toate generațiile anterioare și mai mult decât orice, Generația Z crede că este important să se facă auzită și înțeleasă de către conducătorii de firme și instituții cu care vor lucra. Atitudinea deschisă, modestă și smerită a unui lider le comunică tinerilor faptul că acesta se poate adapta ușor, că își dorește să se dezvolte continuu din punct de vedere profesional și că este conștient de importanța și impactul echipei, în rezultatul comun.
Generația tânără, căreia îi lipsește deseori experiența, apreciază liderii care pot să prezinte o perspectivă clară asupra muncii, activității și proiectelor profesionale, dar să manifeste în același timp o atitudine morală și să fie capabili să ofere sfaturi benefice și inspirație, mai ales prin puterea exemplului.
Cu alte cuvinte, tinerii din întreaga lume civilizată unde s-a derulat acest studiu pretind de la viitorii lor șefi să aibă inteligență emoțională, empatie și înțelegere, capacitate uriașă de comunicare, adaptare și personalizare, dar și puterea de a asculta cu adevărat și a da importanță, susținere și siguranță fiecărui membru al echipei.
Modelul de conducător tradițional este depășit
Rezultatele acestui studiu ne arată că, față de modelul tradițional al managerului care analizează, planifică, organizează, coordonează și controlează considerând întregul ecosistem în care acționează ca pe niște resurse, modelul de conducător așteptat de cei tineri este mult mai uman, mai orientat către semeni, mai interesat de emoțiile, ideile și perspectivele celorlalți și pregătit să își trateze membrii echipei ca parteneri, nu ca subordonați.
Managerul bun trebuie să rămână bine ancorat în realitate și foarte disciplinat, dar trebuie să adauge la competențele strict profesionale un set bogat de aptitudini de conectare, dublat de capacitatea de a se constitui într-un model personal, care să inspire și să seteze standarde umane înalte, prin moralitate, etică, empatie și smerenie.
Managerii nu conștientizează nevoia unui noi model
Cât de departe suntem de acest model? Foarte departe, deocamdată, fiindcă cei mai mulți manageri nu conștientizează nevoia și actualitatea acestei noi paradigme, nu prea au de unde și de la cine să învețe acest nou model și nici nu prea vor să renunțe la puterea excesivă și discreționară pe care le-o oferă rolul, în structurile tradiționale ale organizațiilor.
În loc să fie surse de încredere, energie și motivație pentru angajați, cei mai mulți conducători din lume sunt producători de stres și anxietate. 8 din 10 angajați din lume dau semne vizibile de stres din cauza șefilor lor, iar problemele se pot agrava până la boli de inimă, cancer sau boli mintale, conform unor studii recente.
Vorbim tot mai frecvent despre medii de lucru toxice și leadership de calitate slabă, pe care uneori îl denumim Leadershit. Multiple studii internaționale arată că în circa 80% din cazuri, managerii nu corespund așteptărilor oamenilor cu care lucrează. Sunt convins că, de cele mai multe ori, această inadecvare nu este una planificată și dorită, ci avem de a face cu ceea ce se numește incompetență inconștientă. Șefii au impresia că știu ce trebuie să facă pentru a conduce, dar se înșală.
Pot fi actualii șefi niște lideri buni?
Se poate schimba treaba asta? Cu siguranță. Ce-i de făcut? Întotdeauna, cel mai bun răspuns la o astfel de problemă este educația. Pentru un drum rapid, corect și consistent către leadership de calitate, prima soluție este propria evoluție.
Există deja o mulțime de opțiuni: cărți, cursuri, studii științifice, articole și rapoarte de cercetare disponibile online, tabere, studii la MBA ori programe de mentorat. Dacă vrei să fii un șef bun, trebuie doar să te ocupi un pic de treaba asta și să îți asculți colegii, mai ales pe cei tineri. Ei sunt cel mai bun senzor care îți va măsura și valida progresul.
***
Poți asculta informațiile din acest articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Youtube, Spotify, Apple Podcasts, RSS, Google Podcasts și Substack. Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare luni și vineri de la ora 10.30 la Radio România Cultural și în fiecare marți și joi de la 7.50 și 16.45 la Radio România Cluj.
***
Acest articol vă este oferit de DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și know-how digital. Pentru toți oamenii buni pasionați de tehnologie, DevNest înseamnă evoluție și dezvoltare: Creăm oportunități. Creștem o comunitate.
***
Foto copertă: Freepik.
