Corupția ucide la Atos România: managerii corporației, ajutați de șefa ITM Timiș, au premeditat hărțuirea a sute de angajați și au provocat sinuciderea Larisei Sârbu

Totul a început cu o tânără de 33 de ani din Timișoara, găsită moartă în locuința sa într-o zi de vineri de la sfârșitul lunii august 2024. Am primit mărturiile unora dintre colegii ei și, revoltat de cele întâmplate, am spus povestea acestui caz care, la prima vedere, părea doar o eroare de management care a produs o tragedie izolată.

Pe măsură ce am pus întrebări și am adunat documente, a devenit evident faptul că această tânără este doar cea mai vizibilă dintre zecile de victime ale unei politici premeditate de hărțuire, abuz și eliminare din organizație, derulată de managementul companiei Atos România, în complicitate directă cu conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș. Acest articol spune întreaga poveste a tragediei angajaților abuzați de la Atos România și demonstrează cu documente și informații precise afirmația de mai sus.

Mărturiile altor zeci de angajați ai Atos România și ale rudelor și prietenilor lor au ajuns la noi în ultimele zile, pe diverse canale. Puteți citi câteva dintre acestea în articolul pe care l-am publicat ieri, dar și în miile de comentarii disponibile la articolele de pe acest blog, pe Reddit, pe Glassdoor, pe Undelucrăm.ro și pe miile de postări existente pe rețelele de socializare și pe canalele video online.

Autoritățile statului român și autoritățile europene trebuie să intervină pentru a investiga corect și complet condițiile în care s-a produs moartea tragică a Larisei Sârbu. (Deși într-un articol anterior am numit-o Laura, am decis să folosesc de această dată numele real al victimei, fiindcă a fost făcut deja public în sute de comentarii online pe diverse platforme și a apărut deja ca atare în mai multe documente publice și materiale de presă.)

Vă rog pe toți cei care sunteți revoltați de această situație, după ce citiți acest articol și realizați gravitatea situației și a faptelor, să trimiteți sesizări în care să solicitați declanșarea imediată a unor anchete serioase, către: Parchetul general, Parchetul Județean Timiș, Direcția Națională Anticorupție, Poliția Timiș, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, Guvernul României, Președinția României, Parlamentul României, Parlamentul European, Comisia Europeană și toți politicienii care dețin posturi de parlamentari în România și la Bruxelles.

De asemenea, vă rog să transmiteți această poveste tuturor jurnaliștilor serioși și responsabili pe care îi cunoașteți, în România, în Franța și în întreaga lume. Distribuiți și discutați povestea cu toți colegii, prietenii și membrii familiilor voastre. Acest caz deosebit de grav merită să fie cunoscut de cât mai multă lume, pentru ca revolta firească și ulterior presiunea publică să ducă la investigarea completă a cazului și la pedepsirea celor vinovați, dar mai ales la rezolvarea dreaptă și completă a problemelor cu care se confruntă angajații români hărțuiți de către angajatorii lor și abuzați de manageri iresponsabili, lacomi și agresivi.

Va urma acum un text lung, care explică întreaga situație. Și care este nu doar șocant, ci și înfiorător și revoltător. Dezvăluie modul în care statul român, prin instituțiile sale nefuncționale și conduse de funcționari incompetenți și/sau corupți, și-a abandonat cetățenii în fața abuzurilor unor angajatori iresponsabili.

Vă mulțumesc pentru răbdare și înțelegere, dar mai ales pentru modul responsabil în care veți înțelege să distribuiți și să comentați aceste informații.

Să începem:

Afacerile corporației Atos se prăbușesc în ultimii doi ani

La data de 14 februarie 2020, acțiunile companiei multinaționale Atos valorau la bursă 80,84 euro per acțiune. La data de 27 septembrie 2024, valoarea aceleiași acțiuni Atos ajunsese la bursă la incredibila valoare de 0,70 euro, pierderea pentru acționari fiind de aproape 99% în acest interval de patru ani și jumătate.

Cauzele prăbușirii pe bursă ale unei companii sunt, în general: pierderea de contracte și de clienți, lipsa unei strategii de piață viabile care duce la lipsa de profitabilitate, managementul defectuos, utilizarea necorespunzătoare a resurselor, dar și, în unele cazuri, administrarea financiară rău intenționată, manifestată prin delapidări, contracte păguboase sau tranzacții suspecte.

Compania Atos este specializată în dezvoltarea de tehnologie digitală pentru o arie amplă de domenii economice, de la finanțe și comunicații până la construcții, retail și industria militară. Evoluția situației de pe bursă a acestei companii este absolut diferită de situația celor mai multe companii din același sector.

Cu toate că industria de software este în ultimii ani într-un ușor recul, rezultatele catastrofale ale companiei Atos nu pot fi puse pe seama evoluției pieței, ci sunt în mod evident rezultatul unor probleme grave de ordin intern, la nivelul cel mai înalt de management și strategie. Iar când corporația suferă din cauza unor manageri incompetenți, managerii iresponsabili pun la punct un plan diabolic și dau vina pe angajați.

Absurdistan: angajații sunt învinovățiți fiindcă managerii nu le dau de lucru

În condițiile unor rezultate economice catastrofale, managementul corporației a decis în mod logic să ia măsuri de redresare, care au în vedere reducerea costurilor, optimizarea operațiunilor, creșterea profitabilității și reorganizarea activității.

În cazul filialei din România a corporației Atos, această strategie de redresare s-a concentrat pe o singură direcție majoră: reducerea drastică a costurilor cu forța de muncă, prin eliminarea sistematică și premeditată a unui număr mare de angajați.

Deși este evident că vinovații direcți pentru situația economică a corporației sunt cei care asigură managementul de la vârf al organizației, discursul oficial din interiorul companiei a fost construit pentru a învinovăți angajații de rând.

Nefiind capabili să păstreze contractele în vigoare și clienții existenți, dar și să aducă noi clienți și proiecte, managerii corporației s-au îndreptat împotriva angajaților cărora nu au fost în stare să le dea de lucru.

Printr-o atitudine iresponsabilă, imorală și absolut ilegală, angajații care până anii trecuți erau considerați competenți și duceau greul proiectelor companiei au fost nominalizați acum ca vinovați pentru lipsa de performanță a organizației.

Lipsa de încărcare a angajaților este vina exclusivă a managementului companiei, deoarece contractele cu clienții de care se ocupau au fost pierdute, însă discursul oficial a fost concentrat pe blamarea și pedepsirea unor angajați a căror singură vină este că au avut încredere în companie și managerii acesteia.

Sute de angajați ai Atos România care au rămas, în ultimii ani, fără activitate concretă și fără încărcare cu sarcini în proiectele firmei, au început să fie hărțuiți, tracasați și supuși unor tratamente abuzive, cu intenția evidentă de a fi convinși să părăsească locul de muncă prin demisie.

Scopul acestui plan diabolic de învinovățire și hărțuire a angajaților a fost eliminarea acestora din organizație fără a li se plăti salariile compensatorii prevăzute de contractul colectiv de muncă, drepturi legitime negociate de către sindicat și managementul firmei din România acum 2 ani.

În loc să recunoască că trece prin momente de dificultate și că este nevoită să recurgă la concedieri colective, compania Atos România a refuzat să plătească între 3 și 10 salarii compensatorii angajaților pe care doreau să îi concedieze. Iar pentru a-i face să plece singuri, corporația a pus la cale un plan de distrugere psihică a acestor oameni.

În aplicarea acestui plan, managementul companiei Atos România s-a asigurat de complicitatea și sprijinul unor funcționari ai statului român, angajați ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș, care au a acționat cu premeditare pentru a valida legal și încuraja abuzurile comise împotriva angajaților.

Deși responsabilitatea legală a angajaților ITM este asigurarea legalității și protejarea drepturilor și demnității cetățenilor care le plătesc salariile prin impozite, acești funcționari au acționat în mod conștient și sistematic împotriva angajaților de la Atos România, încălcând legile țării.

Atos România inventează scamatorii juridice, ca să își concedieze abuziv proprii angajați

Ca să scape de angajații indezirabili fără a le plăti despăgubirile care li se cuveneau, Atos România avea nevoie de fundamentul juridic pe care să își construiască politica de hărțuire și abuz. Așa că managerii și juriștii firmei au început să fabrice documentele de care aveau nevoie și să anuleze astfel prevederile din contractele individuale de muncă și contractul colectiv de muncă care îi încurcau în aplicarea planului lor.

Cei mai mulți dintre angajați semnaseră cu compania contracte de muncă care le dădeau dreptul să lucreze sută la sută din timp de acasă. În intervalul 2019 – 2023, compania a angajat sute de oameni din România care locuiau în Iași, Craiova, Constanța, Suceava, Brașov, Satu Mare, Bihor, Târgu Mureș și în multe alte orașe decât Timișoara, promițându-le prin contractele încheiate că vor putea să lucreze de acasă fără a se prezenta vreodată la sediul central din Timișoara.

Inclusiv angajații care locuiesc în Timișoara și în județul Timiș au semnat astfel de contracte care le permiteau să lucreze de acasă toate cele 5 zile de lucru ale săptămânii. Ca să poată începe tracasarea și hărțuirea angajaților, era nevoie ca acest drept oferit contractual să fie anulat printr-o scamatorie juridică.

Pasul 1: Mai întâi, la începutul anului 2024, managerii și juriștii firmei au schimbat la registrul Comerțului adresa sediului social al firmei din România. S-au mutat dintr-o clădire din Timișoara în altă clădire din Timișoara. O schimbare pur formală. În urma acestei modificări de formă, au creat condițiile pentru a impune tuturor angajaților să semneze acte adiționale la contractul individual de muncă în care ar fi trebuit să se schimbe doar adresa sediului social. Însă, în mod premeditat, angajații au fost puși să semneze un act adițional la contractul individual de muncă, în care prevederea clară legată de prestarea muncii de la distanță a fost eliminată și înlocuită cu menționarea faptului că activitatea angajatului s-ar desfăşura în mod regulat la sediul ori punctele de lucru ale societăţii.

Pentru ca angajații să nu se prindă de capcana juridică ce li s-a întins, să nu protesteze și să semneze fără a comenta prea mult, s-a menționat în noile contracte că se va încheia anual un act adiţional la contractul de muncă prin care se stabilea că salariatul va putea efectua munca de la domiciliu. Așadar un drept stabilit inițial în mod ferm prin contractul de muncă a fost eliminat și înlocuit cu o posibilitate care nu mai era garantată și care urma să le fie acordată doar celor norocoși, prin act adițional care expira în fiecare an.

Pasul 2: Imediat ce au rezolvat primul pas al planului lor premeditat, conducătorii Atos România au trecut la pasul al doilea: în luna aprilie au adoptat unilateral o nouă procedură privind telemunca, valabilă începând din anul 2024, în care au introdus printre condiţiile de eligibilitate obligatorii pentru dreptul la telemuncă condiţia obţinerii notei 4 la evaluarea performanţelor profesionale, condiţie care nu a fost adusă la cunoştinţa salariaţilor cu prilejul angajării și nici la începutul fiecărui an calendaristic/semestru pentru care urma să li se facă evaluarea.

Așadar au produs un dublu abuz juridic: au schimbat regulile privind telemunca de capul lor, fără informarea angajaților și fără acordul sindicatului și al reprezentanților angajaților și, mai mult decât atât, au creat posibilitatea ca oamenii să își piardă dreptul de a munci de acasă prin niște evaluări făcute retroactiv. Practic, în orice moment, orice angajat al Atos România poate afla brusc, peste noapte, că nu mai este performant și că e obligat să se prezinte 5 zile pe săptămână la lucru, la biroul din Timișoara, deși el locuiește la Craiova, Constanța, Iași sau Bacău.

Angajații firmei Atos sunt evaluați pe un sistem de notare cu puncte de la 1-6. Cei care obțin notele 4, 5 și 6 sunt considerați performanți și nu își pierd dreptul de a munci de acasă. Însă cei care sunt notați cu 1, 2 sau 3 sunt obligați automat prin noul regulament intern să se prezinte la biroul din Timișoara zi de zi, de luni până vineri, vreme de cel puțin 3 luni, cât durează așa zisul program de îmbunătățire a performanței creat, vezi Doamne, ca să îi ajute să obțină notă mai mare.

Pasul 3: Bomboana pe coliva drepturilor legale, demnității, siguranței psihologice și sănătății fizice și mintale ale angajaților de la Atos România a venit în luna aprilie și la începutul lunii mai 2024. Peste noapte, toți angajații cărora compania și managerii nu au fost capabili să le ofere sarcini concrete de lucru au primit evaluări cu nota 1, 2 sau 3, adică au fost declarați brusc neperformanți și incompetenți, deși lucrau de ani de zile cu rezultate foarte bune pe proiecte care au încetat sau s-au pierdut.

Așadar, nu doar că tu, un biet angajat, trebuie să te simți vinovat pentru faptul că firma nu are ce să îți dea de lucru, dar ești supus brusc unui program sistematic de umilire, distrugere psihică, tracasare și hărțuire. Îți pierzi dreptul de a munci de acasă și ești obligat să te prezinți la birou la Timișoara, deși tu locuiești la zeci sau sute de kilometri distanță.

Nu doar că ești decăzut din drepturi pe care le considerai garantate, dar descoperi șocat fața urâtă și agresivă a șefilor din companie, care ți se adresează cu dispreț și agresivitate și care fac tot ceea ce ține de ei ca să cedezi psihic și să demisionezi, pentru a scăpa din iadul în care te-ai pomenit fără să te aștepți și fără să ai vreo vină.

În această situație groaznică nu s-a aflat doar Larisa Sârbu, tânăra care s-a sinucis. În primul val al celor care au fost supuși hărțuirii și agasării au intrat peste 100 de oameni deodată, unii locuind în alte orașe din țară, iar alții locuitori ai județului Timiș. Din estimările sindicatului, menționate în documente oficiale transmise către ITM Timiș, reiese că numărul celor evaluați peste noapte cu note sub 3 și introduși forțat în acest program diabolic de eliminare din organizație este de peste 140.

Dar ceea ce este și mai important de reținut este că TOȚI angajații firmei se pot trezi, de aici înainte, cu astfel de evaluări absolut nejustificate și pot fi introduși, peste noapte, în malaxorul hărțuirii, abuzurilor și alungării din companie, fără a li se respecta drepturile civile și contractele de muncă.

Sindicatul protestează, însă ITM aprobă și protejează abuzurile. Oare de ce?

Față de toate aceste modificări și tactici de intimidare, hărțuire și abuz, sindicatul angajaților din Atos România, reprezentat de Florentin Iancu, liderul Confederației Sindicatul IT din Timișoara, a protestat în mod vehement și a adresat documente oficiale în care a solicitat oprirea acestor inițiative.

Sindicaliștii s-au adresat oficial încă din luna aprilie 2024 atât către conducerea Atos România cât și către conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș. În documente oficiale pe care le-am studiat cu mare atenție, sindicatul indică în mod precis și cu argumente juridice clare care sunt încălcările de lege și de drepturi ale angajaților pe care organizația Atos România le-a comis.

Sindicatul explică detaliat că toate modificările pe care le-am prezentat în paragrafele anterioare reprezintă încălcări ale legii și drepturilor angajaților și solicită oficial și imperativ conducerii Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș să intervină imediat în rezolvarea acestui litigiu.

În mod șocant, conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș, sub semnătura doamnei inspector-șef Ileana Mogoșanu, răspunde sesizării formulate de către sindicat la mai bine de o lună de la data sesizării și afirmă că, în urma controalelor efectuate, tot ceea ce a făcut firma este perfect legal și în regulă.

Doamna inspector-șef se face că nu înțelege că oamenii (120 în viziunea dânsei, în luna iulie 2024, 140 în inventarul sindicatului, în luna iunie 2024, la sesizare) care au fost evaluați acum drept necorespunzători au fost evaluați ca angajați foarte buni în anii anterior și că au ajuns în situația de a fi considerați neperformanți doar pentru că firma care i-a angajat este incapabilă să le dea de lucru. Incredibil, nu-i așa? Oare cum gândește această doamnă și mai ales de ce „gândește” în acest fel?

Totodată, doamna Ileana Mogoșanu, șefa ITM Timiș, nu vede nimic în neregulă în faptul că cei 50 de angajați ai firmei care nici măcar nu locuiesc în județul Timiș trebuie să se prezinte peste noapte la muncă zi de zi la birourile din Timișoara. În mod revoltător, șefa ITM explică această situație prin generozitatea nemărginită a companiei, care, vezi Doamne, a pus la punct un program de îmbunătățire a performanței angajaților.

Cu alte cuvinte, firma care hărțuiește și tracasează angajații punându-i sute de kilometri pe drumuri, zi de zi, devine în ochii doamnei inspector-șef un înger care are o foarte prețioasă grijă față de oamenii buni pe care îi consideră brusc proști și pe care îi forțează să se mute la Timișoara de la zeci sau sute de kilometri distanță.

Cu o dezinvoltură ieșită din comun și cu un tupeu greu de descris, doamna inspector-șef Ileana Mogoșanu își încheie răspunsul oficial adresat sindicatului precizând că oamenii care se consideră nedreptățiți pot să se adreseze justiției. Practic, oamenii care au cerut ajutorul autorităților cărora le plătesc salariile s-au lovit de un zid al nepăsării unse generos cu amabilități și favoruri de o companie profund imorală.

Pentru ca disprețul și nesimțirea să fie complete, dânsa precizează un uriaș avantaj pe care l-ar avea angajații puși pe drumuri către tribunale: nu au de plătit taxă de timbru, de parcă aceasta ar fi singura piedică a oamenilor care își caută dreptatea, dar sunt ignorați și abandonați de instituția care reprezintă statul român.

În loc ca dânsa și colegii dânsei să își facă datoria legală de a interveni în mod real în sprijinul unor angajați nedreptățiți în mod evident, doamna Mogoșanu se transformă în avocatul loial și entuziasmat al corporației abuzive și îi trimite la plimbare pe oamenii care i-au solicitat în mod legal să își facă datoria pentru care ocupă postul respectiv în instituția publică aparținând guvernului României și unde are ca principal obiectiv, conform legii, apărarea drepturilor cetățenilor care îi plătesc salariul.

Abracadabra: soțul șefei ITM devine angajat la Atos. Oare interesul privat al familiei Mogoșanu influențează deciziile ITM Timiș?

Oare de ce a uitat doamna Ileana Mogoșanu care îi sunt îndatoririle legale, care sunt drepturile angajaților și care este atitudinea corectă și responsabilă cu care trebuie să acționeze în calitate de conducător al unei instituții a statului român?

Să fie oare o pură întâmplare faptul că soțul doamnei Ileana Mogoșanu, domnul Sebastian-Adrian Mogoșanu, a devenit angajat al companiei Atos România începând cu luna aprilie a anului 2024?

Adică a fost angajat fix din momentul în care Atos România a declanșat campania de abuzuri asupra angajaților săi și cu câteva săptămâni înainte ca doamna Mogoșanu să trimită sub propria semnătură sindicatul la plimbare și oamenii să își caute de capul lor dreptatea prin tribunale.

Nu este cumva evident că doamna Mogoșanu se află într-un evident conflict de interese, de vreme ce a luat decizii, a coordonat sau efectuat controale, a dat dispoziții propriilor subordonați și a semnat documente referitoare la compania Atos România și înainte, dar și după ce soțul său a fost angajat de către această companie?

Știm despre domnul Sebastian-Adrian Mogoșanu faptul că înainte de a fi angajat la Atos, în anul 2023, a fost director de achiziții la firma AEM Timișoara. Acest lucru este trecut în ultima declarație de avere depusă de doamna Mogoșanu, în anul 2024. Este interesant de știut faptul că cea mai cunoscută fabrică producătoare de contoare electrice, cu o tradiție de câteva decenii în România, a fost adusă în stare de insolvență și închisă (angajații au rămas șomeri) fix de echipa de management din care a făcut parte domnul Mogoșanu.

La fel de interesant este faptul că, imediat după ce a fost închisă fabrica producătoare de contoare ale cărei produse se află de zeci de ani prin casele tuturor românilor, în județul Timiș urmează să se deschidă, probabil absolut întâmplător, o fabrică de contoare electrice aparținând unei firme din China. Avem aici oare de a face cu o operațiune de subminare a economiei naționale? Interesant subiect, dar e complicat de cercetat și dezbătut acum.

Revenind la angajarea la Atos a domnului Mogoșanu, soțul șefei ITM, apar câteva întrebări:

• Este oare această angajare a domnului Mogoșanu o formă de recompensare de către compania Atos România a amabilității exagerate și subiectivității evidente cu care doamna Mogoșanu a tratat acest caz?

• A fost oare angajarea domnului Mogoșanu absolut necesară companiei?

• Cam cât de mare este salariul domnului Mogoșanu în această funcție și cam cât de proporțional este acest salariu cu salariile altor angajați cu funcții similare din organizație?

• A fost făcută această angajare în mod corect și transparent? A fost parcurs oare întregul proces de recrutare evaluare și negociere specific angajărilor din această companie?

• A fost oare postul ocupat de domnul Mogoșanu subiect al unei campanii de recrutare publice, la care să fi participat mai mulți candidați?

• Cam ce activitate desfășoară concret în acest rol domnul Mogoșanu și în ce măsură educația și expertiza dânsului au vreo legătură cu activitatea companiei?

• Se prezintă oare domnul Mogoșanu la serviciu și desfășoară vreo activitate profesională concretă, alături de colegii săi din organizație?

• L-a văzut oare cineva pe domnul Mogoșanu muncind ceva concret în cadrul companiei Atos?

• Este oare o coincidență faptul că domnul Mogoșanu a fost încadrat discret, într-un departament condus de unul dintre oamenii slugarnici, loiali și de maximă încredere ai conducerii Atos România?

La toate aceste întrebări ar fi indicat să răspundă public atât conducerea companiei Atos România, cât și conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș, dar cu siguranță toate aceste întrebări ar trebui să fie puse și de reprezentanții instituțiilor statului însărcinate cu respectarea și încălcarea legilor și cu anchetarea ilegalităților și cazurilor de corupție.

Ar mai fi relevant de adăugat doar faptul că doamna Ileana Mogoșanu a fost numită în funcția de inspector-șef al ITM Timiș în anul 2023, de către fostul ministru PSD al Muncii și Protecției Sociale, Marius Budăi. Protecție Socială, ce glumă extrem de tristă, în acest context!

La fel de relevant este faptul că, în județul Timiș, doamna Mogoșanu este cunoscută ca un apropiat și mare susținător al PSD, iar pe profilul său de pe rețelele de socializare apare extrem de încântată și onorată în fotografii alături de premierul Marcel Ciolacu, ministrul Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților Alfred Simonis, actuala ministră PSD a Muncii și Protecției Sociale și alți lideri de top ai Partidului Social Democrat. Protecție de la cel mai înalt nivel politic pentru doamna care protejează un angajator abuziv.

Hărțuirea sistematică, umilirea publică și distrugerea psihică a Larisei Sârbu au durat peste trei luni de zile și au dus în mod direct la sinuciderea ei

Acum urmează partea cea mai dură și groaznică din acest articol: vă voi prezenta metoda, etapele și instrumentele folosite în mod conștient de managerii din Atos România pentru a o demola psihic și a o distruge moral pe Larisa Sârbu.

Tânăra de 33 de ani care s-a sinucis pe data de 30 august 2024 lucra în compania Atos de mai bine de 8 ani, și de-a lungul acestei perioade a îndeplinit cu brio toate sarcinile specifice postului său de Service Manager. Nu s-a pus niciodată în acești opt ani problema de a fi judecată și concediată din cauza incompetenței, lipsei de calificare sau motivație, indisciplinei sau incapacității de a își face datoria conform fișei postului.

La începutul acestui an, echipa din care făcea parte Larisa Sârbu a rămas pe dinafară, adică nu a mai avut încredințat din partea managementului companiei niciun proiect la care să lucreze. În niciun moment nu s-a pus problema că pierderea contractelor sau incapacitatea companiei de a aduce un proiect nou ar fi cauzate de Larisa sau de colegii ei de echipă.

Din cauza noilor proceduri adoptate în mod diabolic și secret de către managementul companiei la începutul acestui an, Larisa a fost evaluată automat cu un calificativ de doar 2 puncte din maxim 6 posibile, fără a i se explica ce a greșit, ce nu a făcut cum trebuie sau ce anume din comportamentul ei a adus pagube firmei.

Deși a respins categoric evaluarea făcută de capul lor, în mod automat și nejustificat, de niște manageri agresivi, hărțuitori și iresponsabili, Larisa a trebuit să se supună regulamentelor interne și a fost introdusă la data de 13 aprilie 2024 în ceea ce se numește PIP – Program de Îmbunătățire a Performanței, de fapt un program de hărțuire și umilire sistematică, care urma să dureze până la data de 13 august 2024.

Am intrat în posesia documentului oficial intern al companiei Atos, semnat de managerul direct al acesteia, numita Bxxxxx Sxxxxxxx, cea care i-a acordat nota 2 din 6 și care a fost identificată ca abuzator, hărțuitor și agresor și de alți angajați ai companiei.

Documentul redactat de acest zbir descrie detaliat toate sarcinile obligațiile și obiectivele de așa zisă îmbunătățire personală care i-au fost impuse Larisei Sârbu. Nu am văzut în viața mea o abordare mai plină de absurd, umilință și ticăloșie. Formularul PIP de la Atos este cel mai sinistru și mai înspăimântător instrument de tortură intelectuală și emoțională pe care l-am văzut vreodată, o realizare demnă de cele mai întunecate practici ale Inchiziției.

Unui om care muncea de 8 ani într-o companie într-un rol de contact direct cu clientul și care vreme de 8 ani și-a făcut treaba în mod exemplar i se cere în acest document să facă tot soiul de activități care nu duc în niciun fel la o evoluție profesională, ci doar îi transmit în mod direct și violent că este disprețuit, insignifiant, incapabil, pedepsit și aruncat într-un malaxor care îi demolează, zi de zi și pas cu pas, în cel mai diabolic mod cu putință, demnitatea, respectul de sine, echilibrul psihic, speranța și încrederea în propriile capacități intelectuale.

Larisei i s-a impus să urmărească tot soiul de materiale video pe care le știa pe de rost și pe care le aplicase zi de zi în munca ei și să facă rezumate după aceste materiale. La fel, i s-a impus să citească tot soiul de documente interne, regulamente, proceduri de lucru, organigrame și scheme tehnice și să facă și după acestea rezumate sub forma unor prezentări Powerpoint.

Practic, Larisa trebuia să povestească despre munca pe care o făcea deja de 8 ani de zile, în desene și texte pe care deja le știa pe de rost și pe care nimeni nu le-ar fi folosit și nu ar fi avut de ce să le solicite. Tot acest program de îmbunătățire era absurd, pentru că problema Larisei nu era că nu știe ce are de făcut în rolul său, ci că nu primește nimic de făcut de la angajatorul său.

Este ca și cum un zidar sau instalator căruia firma nu este capabilă să îi dea de lucru este pus să sape zilnic, de unul singur, o groapă adâncă de 10 metri, după care este obligat să o astupe la loc. Muncă fără sens, doar ca să te distrugă psihic. Și trebuie să facă treaba asta zilnic timp de 90 de zile.

Sau ca atunci când un inginer este pus să deseneze planurile unei clădiri, iar atunci când termină, cineva vine și îi face praf toată munca, solicitându-i ca a doua zi să o ia de la capăt, și să facă exact același lucru.

Sau ca atunci când ești un profesor priceput de limba română, însă directorul școlii refuză să îți aloce clase la care să predai și, în loc să te lase să îți faci meseria, te pune vreme de șase luni să umpli zilnic caiete întregi cu bastonașe și virgule, cică pentru ca să reînveți să scrii frumos pe tablă.

Muncă de Sisif, extrem de inutilă și de deprimantă, jignitoare și demolatoare, care nu aduce efectiv niciun progres în plan profesional, ci doar te obosește fizic și te distruge psihic.

În paralel, Larisa a trebuit să bifeze vreme de 30 de zile prezența formală alături de un coleg care avea aceeași funcție cu ea și de la care evident nu avea nimic nou de învățat. Efectiv stăteau zi de zi și se uitau unul la celălalt, fără a înregistra vreun progres.

După aceste 30 de zile de confuzie inutilă au urmat alte 30 de zile în care Larisa a trebuit să fie supravegheată la rândul ei în mod direct de un alt coleg cu aceeași funcție, care chipurile trebuia să observe modul în care ea lucrează.

Scandalos, absurd și revoltător este faptul că în aceste ultime 30 de zile Larisa nu avea nimic de lucru concret încredințat de către companie, astfel că acel coleg supraveghetor nu avea nimic efectiv de supravegheat, iar indicațiile scrise în planul de îmbunătățire personală erau absurde și nu aveau niciun fel de aplicabilitate practică.

În felul acesta, printr-un program absurd, agresiv și umilitor, psihicul oricărui om poate fi foarte ușor distrus. Date fiind problemele sale anterioare de ordin medical, a fost extrem de ușor pentru indivizii care au gândit acest program sistematic de distrugere psihică să își vadă împlinit obiectivul de a o face să renunțe.

Ei urmăreau cu obstinație ca ea să cedeze psihic și să renunțe la locul de muncă, dar ea a ajuns într-o stare psihică atât de gravă, încât a renunțat la viață.

Iar starea ei evidentă de depreciere psihică a fost observată direct, zi de zi, de șeful ei direct, care nu a făcut nimic pentru a interveni în sprijinul sănătății sale psihice și fizice. Larisa trebuia demolată, nu ajutată, cu asta se ocupa zbirul numit în mod iresponsabil manager.

Acest program de exterminare psihică ar fi trebuit să înceteze în mod oficial la data de 13 august 2024. La acea dată ar fi trebuit să se evalueze așa-zisul progres înregistrat de Larisa și ea să fie reîncadrată în muncă.

Fiindcă nici la acea dată nu aveau nimic concret să îi dea de lucru, i-au spus că primul „program de îmbunătățire a performanței” va fi continuat cu un al doilea program, absolut identic, care urma să se încheie în luna octombrie. A devenit obiectul a două evaluări suprapuse și a două programe de îmbunătățire personală aplicate unul peste celălalt. Nu doar imoral, inutil și imbecil, ci și ilegal, după toate prevederile legii.

În toată această perioadă, deși Larisa semnase un contract de muncă ce îi dădea dreptul să lucreze de acasă, acest drept i-a fost interzis și ea a trebuit să se prezinte zi de zi la birou pentru ca șeful preocupat de distrugerea ei sistematică să își poată face treaba în cel mai agresiv mod cu putință. Era adusă zilnic la birou ca să nu facă nimic util și concret, ci doar ca să fie supusă umilinței, agresiunilor verbale, hărțuirii și abuzurilor.

Pentru un astfel de climat, după mai bine de 3 luni și jumătate de tracasare și hărțuire a avut loc discuția cu șeful direct din data de 29 august, discuție în care i s-a cerut, nu pentru prima oară, ori să facă o magie prin care peste noapte șefii să o considere competentă, ori să-și dea demisia.

Înțelegând că acest infern trăit zilnic nu va înceta până când ea nu va ceda, Larisa a realizat că nu are efectiv nici o șansă de a pune capăt acestui program de distrugere psihică. Ea locuia singură și se obișnuise de 8 ani să se întrețină din banii pe care îi lua ca salariu.

Știind foarte bine că șansele de a își găsi alt job în această perioadă sunt foarte mici și că viața ei profesională la compania Atos nu mai poate fi una constructivă și suportabilă, s-a dus acasă și a luat tragica decizie pe care cu toții o cunoaștem.

Ancheta ITM = o mascaradă. Investigația din Atos = simplă propagandă.

Doar după ce subiectul sinuciderii Larisei Sârbu a ajuns în spațiul public și în presa națională, Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș a comunicat public în cursul zilei de miercuri, 25 septembrie 2024, că va efectua o investigație a acestei situații.

Larisa Sârbu s-a sinucis vineri, 30 august. Din datele existente până în prezent, sinuciderea a avut loc într-o zi de lucru, în interiorul programului de muncă și ar fi trebuit să fie raportată către ITM de către angajator, conform legii. De ce ITM Timiș nu a început o investigație în intervalul de aproape 30 de zile trecut de la sinucidere și până la momentul anunțării acestei anchete?

Dincolo de această întrebare perfect legitimă, scandalos și revoltător este modul în care această așa zisă anchetă s-a desfășurat. De fapt, a fost vorba de o simplă mascaradă și de o formă directă și evidentă de intimidare, agresare și manipulare a angajaților Atos România care au dorit să prezinte informații referitoare la incidentul respectiv.

Concret, inspectorii ITM Timiș s-au prezentat în cursul zilei de vineri 27 septembrie la sediul companiei Atos România și i-au convocat la discuții doar pe câțiva dintre angajații care ar fi avut curajul să spună adevărul despre condițiile și împrejurările care au dus la sinuciderea Larisei în birourile departamentului HR, de față cu angajații HR și managerii companiei.

Participanții la această așa-zisă anchetă au fost aleși cu grijă de către reprezentanții firmei Atos, astfel încât majoritatea celor care au participat să dea ascultare fără crâcnire indicațiilor de mușamalizare a cazului și să susțină versiunea oficială. Iar cei care ar fi dorit să spună adevărul au descoperit că, încă înainte de a deschide gura, li s-a instalat între maxilare un pumn de oțel.

Nu doar că martorilor nu li s-au asigurat condițiile de securitate personală, siguranță psihologică și confidențialitate, ci aceștia au fost practic batjocoriți și hărțuiți. Li s-a solicitat să completeze niște formulare standard în care singurele spații disponibile pentru a scrie se refereau la datele lor de identitate. În afara datelor personale, oamenii nu au putut scrie pe aceste formulare absolut nimic.

Formularele conțineau doar întrebări cu răspuns închis (Da sau Nu), sub forma unor bife, pe care oamenii trebuiau să le aleagă ca răspunsuri la întrebări standardizate care nu aveau niciun fel de legătură cu subiectul investigației.

Absolut revoltător, întrebările din chestionar nu făceau referire la cazul concret al sinuciderii Larisei Sârbu, ci îi întrebau pe oameni de exemplu dacă au observat comportamente de hărțuire sexuală în organizație. Practic, s-a aplicat tradiționala vorbă băștinașă „una vorbim și cu totul alta fumăm”. Nici un fel de șansă nu le-a fost oferită oamenilor, în condiții de siguranță și confidențialitate, pentru a spune adevărul despre ceea ce au văzut și au trăit și să descrie situațiile concrete în care Larisa Sârbu a fost torturată psihic, agresată verbal, hărțuită și terorizată pentru a ceda definitiv.

Mai mult decât atât, așa-zisa anchetă a ITM a durat doar câteva ore, a avut loc în sediul companiei acuzate și de față cu reprezentanții firmei direct interesați în mușamalizarea cazului și s-a încheiat practic înainte de a începe cu adevărat. Reprezentanții ITM au anunțat că vor face publice concluziile acestei mascarade numită anchetă în cursul zilei de luni 30 septembrie. Mușamalizare evidentă.

În același timp, ancheta internă pe care o anunțase șeful global de HR Paul Peterson s-a încheiat înainte de a începe, desigur cu concluzii extrem de favorabile, care arată că nimeni din conducerea firmei nu a mâncat usturoi și nu are de ce să se teamă că îi miroase gura. În opinia marilor șefi ai companiei Atos, singurul vinovat pentru acest incident este omul care a murit. Clasic, pentru o organizație iresponsabilă.

În privința auditului extern pe care același Paul Peterson l-a anunțat prin comunicatul emis miercuri, 25 septembrie, s-a putut afla de către angajații participanți la întâlnirea de vineri cu toată conducerea firmei din România că această așa-zisă anchetă externă va fi făcută de un personaj pe nume Simon, care este un mare prieten al organizației și la care se apelează de obicei în astfel de circumstanțe.

Se înțelege de aici că astfel de situații s-au mai întâmplat în compania Atos și că acest Simon este un cleaner, un curățitor de mizerie calificat, un echivalent al băiețașului care pune Windows pe care îl cunoaștem cu toții. Băiat bun la toate nenorocirile, acest Simon va găsi cu siguranță cea mai bună rezolvare, astfel ca totul să arate bine în privința reputației acestei organizații.

Angajaților care au pus întrebări pertinente despre această inițiativă de audit extern nu li s-a explicat nici cine este acest Simon, nici ce organizație reprezintă, nici ce calificare, certificare, palmares sau reputație are în această direcție și nici cum se va desfășura concret activitatea lui de investigator. Din nou, mușamalizare. Ce atâta anchetă? Mizeria trebuie băgată urgent sub covor.

Un mesaj pentru domnul Paul Peterson, Chief HR Officer al corporației Atos

Domnule Paul Peterson, în ziua în care ați răspuns mesajelor noastre pe Linkedin (joi, 26 septembrie) am avut speranța că veți demonstra buna cuviință, competența și moralitatea necesare pentru a investiga în mod corect situația de la Atos România și pentru a lua măsurile corecte față de gravitatea faptelor petrecute acolo.

Ați fi avut nevoie doar de puțin bun simț și puțină curiozitate ca să aflați rapid tot ceea ce am scris eu mai sus în acest articol și să descoperiți amploarea și gravitatea celor întâmplate în organizația dumneavoastră. Toate aceste informații pe care le-am prezentat astăzi erau sub nasul dumneavoastră și v-au fost comunicate în mod repetat de către numeroși angajați ai Atos România.

Orice manager responsabil și cinstit ar fi reacționat imediat la aflarea acestor informații și, în cazul în care ar fi fost competent și cinstit, ar fi luat toate măsurile necesare pentru investigarea completă și corectă a situației și pentru repararea imediată a tuturor disfuncționalităților, abuzurilor, nedreptăților și ilegalităților petrecute în firma din a cărei conducere executivă faceți parte.

Există posibilitatea să fiți doar inconștient sau incompetent. Asta înseamnă că managementul de top al organizației vă va cere în perioada următoare să vă dați demisia, să plătiți despăgubirile necesare și să vă cereți iertare pentru inadecvarea dumneavoastră.

Dar există și posibilitatea, mult mai mare, ca atitudinea și comportamentul dumneavoastră să nu fie cauzate de incompetență, ci de iresponsabilitate conștientă și de o ticăloșie extremă, din cea mai diabolică.

Încă din ziua de vineri, 27 septembrie, am realizat că promisiunile și afirmațiile din prima dumneavoastră comunicare publică nu au acoperire în realitate, iar singura intenție cu care ați zburat de urgență în acea zi, de la Paris la Timișoara, a fost să mușamalizați acest caz.

Am aflat de la angajații cu care v-ați întâlnit vineri la Timișoara că ați declarat de față cu ei că dumneavoastră nu ați știut că Larisa Sârbu s-a sinucis, ci ați fost informat că fata aceasta a murit din cauze naturale. Dacă acest lucru este adevărat, vă întreb: în ce mod i-ați penalizat pe cei care v-au mințit?

Ați afirmat în comunicatul transmis pe 26 septembrie că hărțuirea angajaților este condamnabilă și că firma pe care o conduceți nu tolerează astfel de comportamente abuzive. Astăzi aveți în față demonstrația cu acte și date clare că firma pe care o conduceți a dezvoltat și aplicat o strategie diabolică de terorizare, hărțuire și concediere abuzivă a sute de angajați, iar câteva zeci dintre aceștia sunt deja în afara organizației, alungați prin acest demers abuziv.

Mai mult decât atât, am demonstrat că, prin acte de corupție, managementul companiei pe care o conduceți și-a asigurat complicitatea, protecția și sprijinul unui reprezentant de top al autorităților din domeniu, acționând sincronizat, ilegal și iresponsabil, pentru hărțuirea și eliminarea angajaților, dar și pentru împiedicarea acțiunilor legale întreprinse de sindicatul angajaților.

Mărturiile acestor angajați hărțuiți și ale rudelor lor, pe care le-am prezentat în mod amplu în articolele din zilele precedente și care se regăsesc și în miile de comentarii de pe Glassdoor, pe rețelele de socializare, pe undelucrăm.ro și pe blogul meu, confirmă fără putință de negare existența acestei politici de eliminare sistematică a angajaților indezirabili.

Domnule Peterson, oricare dintre miile de profesioniști cinstiți și educați care lucrează în departamentele de Resurse Umane din România v-ar spune că reprezentați doar un anti-model și o rușine imensă pentru această breaslă.

Un mesaj pentru domnul Jean Pierre Mustier, Președintele Consiliului de Administrație, CEO al corporației Atos

Domnule Paul Mustier, vă rog să luați la cunoștință, prin prezentul articol și prin suita de articole de presă emisiuni de televiziune, podcasturi și postări și comentarii de pe rețelele sociale de gravitatea situației existente la filiala dumneavoastră din România.

În ultimele săptămâni, eu și colegii mei, dar și colegii dumneavoastră din cadrul Atos România, am încercat în mod repetat să vă atragem atenția asupra acestor situații, prin mesajele pe care vi le-am transmis pe Linkedin și prin e-mail, la care nu am primit niciun fel de răspuns.

Vă solicit în mod deschis să răspundeți de urgență, în mod public, la toate informațiile care prezintă în mod clar vinovăția gravă a organizației dumneavoastră și a echipei de management pe care ați instalat-o în România, prin exercitarea unei politici intenționate și ample de hărțuire și abuz asupra angajaților.

Vă solicit în mod public să puneți în mod voluntar și onest la dispoziția autorităților românești și europene toate informațiile relevante pentru anchetarea corectă și completă a faptelor comise în filiala dumneavoastră din România, fapte care au dus în mod direct la suferințe grave și inacceptabile pentru zeci de angajați ai dumneavoastră și, în mod regretabil și tragic, la sinuciderea Larisei Sârbu.

În același timp, vă informez că în ultimele săptămâni am intrat în posesia a numeroase probe și mărturii care demonstrează că activitatea filialei dumneavoastră din România este profund viciată de numeroase și extrem de grave acte de fals și uz de fals și practici de corupție, care duc sistematic la delapidarea a circa 10 milioane de euro în fiecare an, din conturile filialei din România.

În cazul în care considerați că este responsabilitatea dumneavoastră să cunoașteți aceste informații și să destructurați grupul infracțional organizat, pentru ca ulterior să le prezentați realitatea și să le explicați situația acționarilor angajaților și tuturor celorlalți stakeholderi ai companiei Atos, vă invit să mă contactați.

Precizez în mod ferm că voi prezenta aceste informații doar unui delegat oficial al Președintelui Boardului companiei Atos și că acest lucru se va întâmpla doar în condițiile în care întreaga noastră discuție va fi înregistrată, pentru a proteja toți martorii și participanții implicați și pentru a ne asigura că intențiile dumneavoastră sunt oneste și corecte.

Un mesaj pentru toți cei care citesc acest articol

Oameni buni, povestea Larisei nu este un accident izolat. Sunt zeci, poate sute de angajați ai companiei Atos care trec prin același infern.

Știm că, în multe alte locuri de muncă din România, oamenii sunt supuși unor programe similare de hărțuire, tracasare și eliminare din organizații.

Este de datoria noastră, a tuturor, să luăm atitudine publică și să punem presiune pe toate instituțiile, persoanele și organizațiile care pot ancheta și pedepsi toate lucrurile greșite și ilegale care s-au întâmplat și care, prin deciziile și inițiativele lor, pot schimba în bine această stare de fapt.

Trebuie să învățăm să fim cetățeni și să ne implicăm, fiecare dintre noi, în schimbare. Fiindcă altfel aceste practici iresponsabile vor putea fi considerate ca acceptabile și normale.

Iar când ne vom trezi la rândul nostru, noi sau copiii noștri, singuri în situații similare, va fi greu să mai putem ieși din astfel de împrejurări și calea de ieșire din iad găsită de Larisa Sârbu ar putea fi parcursă și de alți oameni duși dincolo de limitele disperării.

Putem să fim mai buni.

Putem să oprim ticăloșia, abuzurile, hărțuirea și absurdul.

Putem să schimbăm lucrurile.

Doar de noi depinde să facem această schimbare.

LIVE: pe 2 octombrie, de la ora 16:30, vorbim, alături de Florentin Iancu, liderul SITT și Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, despre cum oprim managementul iresponsabil. Pregătește-ți întrebările și intră din discuție pe YouTube, Facebook sau Linkedin.