Managerii se tot întreabă ce ar trebui să facă în mod concret pentru a le demonstra oamenilor cu care lucrează că le pasă de ei, că sunt interesați de bunăstarea lor și mai ales de construirea unei echipe în care oamenii să se simtă bine, să se apropie unii de ceilalți, să capete încredere reciprocă, să colaboreze intens și deschis și să contribuie cu idei la progresul și performanța companiei.
Comunitate și grijă față de angajați într-o fabrică din Blaj
Am fost lunile trecute pentru a susține un training la fabrica din Blaj a unei mari companii industriale de origine germană. În cele două zile cât am avut treabă acolo, am luat prânzul în cantina fabricii, în același timp și la aceleași mese la care mâncau simultan atât gulerele albastre, adică muncitorii în salopetă, cât și gulerele albe, adică specialiștii din birouri, inclusiv managerii.
În același spațiu deschis, luminos, primitor și extrem de curat construit chiar în centrul curții uzinei, își luau prânzul cu toții, în general în grupuri de 7-10 oameni, povestind relaxați și zâmbitori atât despre muncă, cât și despre meciul de aseară, cel mai recent film văzut sau alte teme personale.
Am cheltuit pentru masa de prânz mai puțin de 12 lei, asta fiindcă am luat și salată și desert. Pe linia de alimentație publică pe care am împins tava, deservită de niște doamne extrem de amabile, zâmbitoare și foarte prietenoase și vorbărețe, am putut alege din circa 20 de feluri de mâncare, de la ciorbe și felul al doilea, până la prăjituri și salate.
Nimic din ce puteai cere nu era mai scump de 8 lei, dar două feluri de ciorbă sau supă costau sub 2 lei și două feluri de mâncare cu carne și garnitură costau maxim 4 lei. Iar porțiile erau serioase, așa cum se obișnuiește în Ardeal.
Era limpede pentru mine că managerii fabricii au fost foarte atenți ca toți angajații, și cei care lucrează pe banda de producție dar și cei care sunt ingineri, să-și permită să mănânce bine ceva gustos, proaspăt și cald, în pauza de la prânz. Cel puțin prețurile celor două feluri de mâncare principale, foarte ieftine, erau subvenționate.
Deși cantina era operată de un furnizor privat care cu siguranță trebuie să facă și mâncare bună, dar și profit și să își plătească bucătăresele, toate prețurile produselor erau fixate la cote de bun simț, pentru a fi accesibile tuturor angajaților fabricii. Într-o logică fals antreprenorială și rudimentară, s-ar putea spune că cineva cam pierdea bani acolo la cantină.
În organizațiile sănătoase, relația angajat-angajator este abordată cu responsabilitate și generozitate
Firma germană este una multinațională și uriașă, dar este una de familie, proprietarii fiind deja la a patra sau a cincea generație care conduce afacerea. Am mai întâlnit această mentalitate și abordare și în alte companii germane de familie care operează în România, ceea ce îmi spune că abordarea atât de caldă și apetisantă a relației cu angajații ține de tradiția și de cultura organizațiilor germane puternice, în care proprietarii sunt prezenți și sunt foarte conectați la realitatea din fiecare fabrică a lor. Iar răspunsul oamenilor este de cele mai multe ori cel logic, angajații fiind loiali și muncind serios, iar angajatorii fiind nu doar profitabili, dar și tot mai puternici.
Lecția pe care cred că o putem învăța cu toții din această poveste este că relația pe care angajatorul vrea să o construiască cu angajații săi începe de la a lua prânzul împreună și ar trebui să fie construită pe principiul generozității și umanității, nu pe regulile simpliste ale contabilității.
Chiar dacă aparent cantina nu face cine știe ce profit, iar fabrica susține cantina cu subvenții, ceea ce se întâmplă acolo la masa de prânz este extrem de important și profitabil pe termen lung pentru acel angajator.
În acel spațiu și în acele condiții se construiește o comunitate în care oamenii se apropie, se simt bine, vorbesc, zâmbesc, se împrietenesc, se simt în siguranță și mai ales se simt respectați.
Grija pentru oamenii care muncesc pentru tine este mult mai importantă decât profitul imediat, fiindcă abordarea umană, generoasă și responsabilă a condițiilor pe care li le oferi la muncă se transformă rapid în atmosferă bună de lucru și colaborare, în motivație, stabilitate, seriozitate și loialitate.
M-aș bucura să descopăr tot mai multe astfel de situații atât în fabricile, cât și în birourile din România. Vă rog să-mi dați de știre dacă mai aveți astfel de exemple bune.
***
Poți asculta informațiile din articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Youtube, Spotify și Apple Podcasts. Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți, miercuri și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio România Cluj.
***
Acest articol vă este oferit de DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și know-how digital. Pentru toți oamenii buni pasionați de tehnologie, DevNest înseamnă evoluție și dezvoltare: Creăm oportunități. Creștem o comunitate.
***
Foto copertă: Freepik.
Salut!
In Cluj, ce de la Ecolor au o cantina frumoasa, cu preturi decente, unde iau masa impreuna atat cei din birouri cat si cei din productie.