Vreme de nouă săptămâni, acești cercetători au monitorizat un grup de câteva sute de oameni care lucrează în birou, cărora le-au cerut să evalueze două dimensiuni fundamentale: performanța profesională, cât de bine reușesc să își facă treaba, respectiv starea de bine, sănătatea mintală, pentru că trebuie să înțelegem că nu reușim să fim performanți profesional vreme îndelungată dacă nu suntem bine și cu capul – wellbeing.
Organizațiile trebuie să investească în starea de bine a angajaților
Starea de bine este o dimensiune tot mai importantă și tot mai conștientizată de foarte mulți oameni și este important să înțelegem că nu doar indivizii trebuie să se preocupe de acest subiect, ci și organizațiile. Organizațiile care vor să facă performanță trebuie să le ofere oamenilor condițiile de lucru și contextul de muncă, astfel încât starea lor de bine, sănătatea lor psihică să fie la cote maxime.
Știm foarte bine că tot mai mulți oameni suferă de stres, anxietate, depresie, burnout, boli ale societății moderne cauzate în principal de expunerea continuă la bombardament digital, de un volum uriaș de informații și de muncă pe care trebuie să-l prelucrăm. Și asta ne expune la riscuri.
Dacă nu reușim să construim o balanță echilibrată și bine asezonată între cele două solicitări, performanță versus stare de bine, nu o să reușim să facem performanță în business vreme îndelungată. O să ardem oamenii și nu ne dorim să facem asta, mai ales că, în ultima vreme conștientizăm cu toții că munca, valoarea muncii, performanța de business a organizațiilor depinde tot mai mult de performanța intelectuală a oamenilor.
Munca hibridă are randament superior celei exclusiv de la distanță
Tot mai multă valoare economică se creează din imaginație, din creativitate, din inteligența oamenilor și nu din muncă fizică, din produs lucruri fizice. Oamenii contribuie foarte mult prin ideile lor, prin gândurile lor, prin inteligența lor, prin cunoștințele lor la producerea de valoare economică.
Dacă nu reușim să construim un mediu în care sănătatea lor mintală să fie pusă în pe aceeași același grad de importanță cu performanța intelectuală și profesională nu o să reușim să facem lucrurile bine.
Concluzia cercetătorilor de la Harvard Business School și Stanford este că forma mixtă de birou + acasă oferă randament superior față de muncă exclusiv de la distanță. Sigur că asta poate să supere sau poate să îi contrarieze pe cei care au ales să lucreze 100% de la distanță.
Cultura unei companii nu evoluează în lipsa interacțiunilor umane
Însă trebuie să înțelegem că performanța de business a unei organizații depinde de modul în care reușește să construiască și să pună în aplicare cultura. Iar cultura înseamnă totalitatea modalităților în care oamenii se comportă, totalitatea acțiunilor și modalităților în care oamenii își fac treaba, totalitatea simbolurilor, cunoștințelor, ideilor care se vehiculează în acel mediu.
O organizație sănătoasă are o cultură puternică. Cultura puternică a unei organizații nu se poate întreține, nu se poate dezvolta, nu poate evolua în lipsa interacțiunilor dintre oameni. Iar prezența fizică, interacțiunea fizică și interacțiunile informale sunt extrem de importante în direcția asta.
Cei care ați ales să lucrați 100% la distanță, sunteți mai degrabă freelanceri, sunteți mai degrabă contractori, sunteți mai degrabă niște parteneri de business externi ai organizației. Participarea voastră la viața internă a organizației este una restrânsă. Este o opțiune cu care putem să fim perfect de acord, însă trebuie să înțelegem că are și anumite dezavantaje.
Avantajele rețetei 40% muncă de la birou și 60% muncă de la distanță
Cercetările ne arată că performanța oamenilor vreme îndelungată și starea lor de bine este superioară dacă îmbină prezența la birou două zile (40%) cu munca de acasă trei zile (60%). Numărul magic pe care oamenii aceștia l-au descoperit este de fapt între 23% și 40% așa că există și organizații unde prezența la birou poate să fie de o zi sau o zi și jumătate.
Cu siguranță această proporție depinde de sectorul economic, de contextul organizației, de tipologia profesiilor, de nevoile de moment sau permanente de interacțiune între membrii echipelor.
Ce este important să înțelegem este că această balanță între munca la birou și munca individuală are o mulțime de avantaje și studiul pe care l-am menționat arată aceste avantaje. Sunt reduse task-urile redundante pentru că oamenii vorbesc între ei formal și informal la birou și știu mai bine cum să-și organizeze muncă. Îmbunătățesc continuu modalitatea în care interacționează și procesele în care lucrează.
Se elimină ședințele inutile și atunci când lucrăm de acasă, în cele trei zile sau patru zile din cele cinci, eliminăm timpul de transport, un lucru pe care cu toții știm că am vrea să-l eliminăm.
Munca hibridă sporește creativitatea și inovația
Timpul pierdut în transportul public sau în mașinile proprii în drum spre birou și înapoi de la birou spre casă este probabil lucrul la care am vrea să renunțăm cu toții, cu excepția celor care folosesc acest timp ca să citească sau ca să asculte muzică sau dacă reușim să-l transformăm într-un timp petrecut în beneficiul sănătății noastre, de exemplu mergând pe jos.
Ceea ce mai arată acest studiu legat de beneficii, este sporirea numărului de interacțiuni utile, de contacte noi și de informații noi circulate. Creativitatea, inovația depinde de toate aceste momente de serendipitate, de interacțiuni formale și informale între oameni. Întâlnirile de la aparatul de apă sau întâlnirile de la espressorul de cafea sunt foarte importante inclusiv pentru performanța organizației.
Cercetările din ultimele decenii arată că toate aceste interacțiuni între oameni reușesc să producă valoare, pentru că oamenii schimbă idei, oamenii discută lucruri care îi pasionează, care interesează și de multe ori din aceste interacțiuni absolut întâmplătoare ies idei foarte bune, se generează proiecte, apar produse și servicii noi și implicit, cifră de afaceri, business nou și profit.
Întâlnirile fizice cu colegii sunt esențiale pentru bunăstarea psihică, spune acest studiu și tind să-i dau dreptate. Se reduce totodată stresul angajaților prin interacțiunile prin combinarea acestor interacțiuni față în față cu munca la distanță.
Procentul de 40% prezență la birou a rezultat natural
Studiul spune că înainte de pandemie, companiile care permiteau angajaților să lucreze în mod flexibil au constatat că procentul de utilizare a biroului era fix de 40%. Adică în mod natural, autentic, organic, cei care au avut permisiunea de a lucra flexibil și înainte de pandemie au ajuns la această proporție de aur sau la această cifră de 40%, două zile din cele cinci să fim la birou împreună cu colegii.
În prezent, în Statele Unite, procentul de utilizare a biroului este de 47%. Este o cifră agregată care pune laolaltă și firmele care își obligă oamenii să vină 100% la birou și firmele care sunt flexibile și lasă oamenilor libertatea de a alege. Practic, acest 47%, dacă dăm deoparte pe cei care le cer angajaților să vină 100% la birou, ne duce tot în direcția de o proporție între 23% și 40%, cum spune studiul.
Organizațiile trebuie să le ofere oamenilor un al treilea spațiu de întâlnire
Mai avem un studiu important în acest context. Este o altă cercetare publicată de Harvard Business Review la început de februarie, care prezintă concluzii unui sondaj pe 819 angajați americani. Dincolo de munca de acasă și munca de la birou, studiul spune că organizațiile ar trebui să se uite la oportunitatea de a le oferi oamenilor un al treilea loc de întâlnire, adică co-working space.
Acele spații informale de birouri care se pot închiria cu ziua, cu săptămâna, cu ora și unde ar fi interesant și productiv să se organizeze întâlniri ale echipelor. Studiul spune așa: Angajații resimt tot mai mult efectele psihologice ale singurătății. Nu e un sentiment care este resimțit doar de cei care muncesc de acasă, ci și de cei care merg la clasicul birou unde apropierea fizică există, dar apropierea personală, umană, nu este consistentă.
Spațiile de co-working reconstruiesc conexiunile sociale
Birourile acelea unde mergi dimineață la 8:00, te așezi pe un scaun, ai o masă, lucrezi 8 ore, poate te duci de două ori până la aparatul de cafea și apoi la 16 sau la 17 mergi spre casă. Nu e nicio diferență față de munca de acasă, nu e niciun fel de bogăție în experiența pe care o trăiești la birou.
Dacă organizațiile apelează la spații care sunt construite altfel, acest al 3-lea loc, oferă oportunitatea unor conexiuni sociale și a unor experiențe de socializare care reduc sentimentul de singurătate și cresc starea de bine. Este un beneficiu direct legat de sănătatea mintală a oamenilor și indirect legat de productivitate.
Întâlnirile în aceste spații de co-working pot să fie cu două categorii de oameni: colegii cu care lucrezi continuu și cu oameni pe care nu-i cunoști. Aceste întâlniri cu străini sunt importante, sunt valoroase pentru că reconstruiesc conexiunile sociale și apartenența socială a oamenilor.
Reduc acest efect psihologic toxic al singurătății, al izolării, pe care cu siguranță cu toții l-am resimțit în pandemie, când am fost închiși în casă, dar pe care foarte mulți dintre cei care lucrează de acasă îl resimt și poate nu-l conștientizează.
Organizațiile sănătoase au grijă de starea de bine a oamenilor
Studiul pe care l-am menționat recomandă companiilor să ofere această opțiune pentru bunăstarea psihică a angajaților lor.
Starea de bine este un lucru extrem de important pentru toți. A venit pandemia și ne-a făcut să conștientizăm lucrul ăsta. Crește foarte mare interesul oamenilor pentru această stare de confort. Profesia de psiholog/terapeut este probabil cea mai populară și cu creșterea cea mai mare și asta indică o nevoie profundă a oamenilor, o descoperire recentă și gravă a anumitor aspecte pe care nu le conștientizam până acum.
Organizațiile care vor să fie înțelepte și performante ar trebui să înțeleagă că această orientare către starea de bine mintală, care determină implicit și starea de bine fizică a oamenilor, este una strategică și nu ar trebui să acționeze reactiv, adică să aștepte până când oamenii suferă și să trăiesc consecințele. Ar trebui să acționăm proactiv. Să ne ocupăm în mod inteligent și proactiv de a păstra această stare de bine mintală a angajaților noștri.
***
Avem și o versiune video a acestui articol, publicată în cadrul serialului ”Make It Work”, parte a proiectului nostru multimedia Hacking Work. Vă oferim aici acest video, invitându-vă să descoperiți podcastul Hacking Work și să vă abonați la newsletterul Hacking Work, pentru a primi în fiecare joi dimineață cele mai proaspete știri și analize din piața globală a muncii. Să vă fie de folos!
***
Acest articol vă este oferit de MedLife, furnizorul național de sănătate al României.
Pentru că știe că sănătatea înseamnă echilibru pentru minte și trup, MedLife a lansat singurul abonament medical 361 de grade. Un abonament complet, cu acces la servicii de prevenție, sport, nutriție, dar și asigurare medicală inclusă. Prin intermediul acestuia, MedLife susține dezvoltarea unui mediu de business sănătos în România.
Iar împreună cu MedLife, prin articolele scrise și publicate de echipa Hacking Work, vă oferim inspirație, prin idei valoroase pentru organizații sănătoase.
***
Sursă foto copertă: Pexels.
