Sunt unii oameni care fug de muncă, așa cum fug de boală. Munca ori îi deprimă, ori îi obosește, îi plictisește sau le dă sentimentul inutilității. Îi cunoaștem cu toții, cu siguranță i-am întâlnit, îi numim chiulangii sau puturoși. Sau politicieni, dar asta e deja altă discuție.
Există însă alți oameni care, dimpotrivă, găsesc foarte multă satisfacție și fericire în munca lor. Unii dintre ei, din prea mult entuziasm, exagerează efortul depus, muncesc mai mult decât ar trebui și ajung deseori să se confrunte cu stări de epuizare.
Din orice categorie am face parte, este foarte important să conștientizăm că munca are cu siguranță efecte benefice, prin contribuția pe care o aducem la binele comun al societății și la progresul economic și prin recompensele materiale și morale pe care ni le oferă, dar are și efecte negative, mai ales asupra sănătății noastre, în cazul în care nu suntem atenți la factorii de risc implicați de mediul profesional și de activitățile derulate la serviciu.
Boala profesională este definită ca afecțiunea produsă ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.
Cele mai comune afecțiuni legate de profesie
Există câteva afecțiuni care apar cu o frecvență crescuta față de altele, căpătând altfel eticheta de boli profesionale. Conform studiilor efectuate de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, cele mai întâlnite boli profesionale includ:
1. Dermatita de contact este cea mai importantă cauză a bolilor de piele profesionale și reprezintă 15 până la 20% din toate bolile profesionale raportate în ultimii ani, la nivel mondial. Această afecțiune este specifică mediilor de lucru unde se lucrează cu substanțe sau materiale care afectează pielea neprotejată corespunzător.
2. Bolile respiratorii. Acestea pot include astmul, bolile pulmonare și bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC). Cazurile apar mai ales în spațiile de lucru în care temperatura este prea mare sau prea mică, în care aerul conține substanțe care afectează respirația ori în atmosfera cărora circulă vapori ai unor substanțe periculoase.
3. Tulburările musculo-scheletale sunt predominante în majoritatea locurilor de muncă, chiar și în birouri. Într-adevăr, angajații de birou pot fi expuși riscului de leziuni prin tulpini repetitive (RSI), cum ar fi sindromul de tunel carpian sau tendinita. EU-OSHA spune că majoritatea acestor tipuri de afecțiuni legate de muncă se dezvoltă în timp și pot fi cauzate de mișcări repetitive, poziții incomode, manipularea greutăților, lipsa pauzelor etc.
4. Pierderea auzului. Cu precădere, lucrătorii din industria minieră, construcții și producție au nevoie de strategii mai bune de conservare a auzului, care este afectat de zgomot intens și îndelungat sau de curenți de aer puternici. Pierderea auzului și problemele auditive sunt, de asemenea, o problemă în mediile de ospitalitate și de asistență medicală.
5. Cancer. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă menționează cancerul în 24% din decesele legate de muncă la nivel mondial. Cancerele profesionale apar atunci când lucrătorii sunt în contact cu substanțe cancerigene la locul lor de muncă. Anumite substanțe sunt asociate cu diferite tipuri de cancer, iar anumiți agenți cancerigeni pot fi predominați în special în anumite industrii.
6. Stres și tulburări de sănătate mintală. Sănătatea fizică a unui om nu poate exista fără componenta psihică și emoțională; astfel, în cazul unui loc de muncă ce predispune la tulburări anxioase sau depresive, starea de sănătate generală este afectată implicit.
Multiple surse științifice demonstrează că tulburările de sănătate mintală pot fi considerate și boli profesionale în anumite contexte. Tulburarea de stres post traumatic (PTSD) este cel mai frecvent citată. PTSD poate afecta lucrătorii din locurile de muncă cu presiune ridicată, cum ar fi armata sau forțele de ordine.
În ultimii ani, anxietatea, depresia și burnout-ul și-au crescut incidența, în urma pandemiei și a gestionării defectuoase a relațiilor și operațiunilor din mediul de lucru.
7. Boli infecțioase. Lucrătorii din domeniul sănătății, cu precădere, riscă să contacteze boli infecțioase precum hepatita B și C, tuberculoza (TB) și chiar virusul imunodeficienței umane (HIV). De asemenea, tuberculoza reprezintă un risc crescut pentru lucrătorii din serviciile sociale sau din instituțiile de corecție, deoarece aceștia sunt în contact constant cu populațiile cu risc ridicat. Acesta este și cazul lucrătorilor de laborator.
8. Bolile cardiovasculare. Deși locul de muncă nu este întotdeauna o cauză directa pentru apariția bolilor cardiovasculare, acesta poate reprezenta un adevărat factor de risc, în special in cazul unui mediu stresant de lucru sau atunci când activitățile profesionale prezintă șocuri de supra-solicitare sau presupun un grad mare de sedentarism.
Factorii care influențează sănătatea la locul de muncă
Cercetătorii care studiază organizațiile, afacerile și managementul identifică patru categorii de factori care au influență directă asupra stării de sănătate a angajaților.
- Factori individuali: elemente care țin de sănătatea unui angajat, cum ar fi factorii de risc pentru sănătate, de exemplu hipertensiunea arterială și starea actuală de sănătate
- Factori interpersonali: elemente ale rețelei sociale ale unui angajat, inclusiv relațiile cu managerii, colegii de muncă și familia care oferă sprijin; mentorat sau modele de urmat
- Factori organizaționali: elemente ale structurii, culturii, practicilor și politicilor la locul de muncă, cum ar fi beneficii, programe de promovare a sănătății la locul de muncă
- Factori de mediu: facilitățile și locurile în care lucrează angajații, precum și accesul și oportunitățile de promovare a sănătății oferite de comunitatea în care locuiesc angajații.
Pe lângă categoriile obiective listate mai sus, trebuie să luăm în considerație și unii factori de risc contextuali: Forța de muncă a Europei îmbătrânește – se preconizează că, până în 2030, angajații cu vârsta între 55 și 64 de ani vor reprezenta cel puțin 30% din totalul forței de muncă în multe țări. Unii angajați în vârstă au boli cronice, pe care angajatorii trebuie să le ia în considerare în dezvoltarea programelor de sănătate la locul de muncă.
În același timp, este tot mai amplu demonstrat științific faptul că noile generații pot avea nevoi de asistență medicală diferite. Sondajul global al consumatorilor de sănătate PwC a constatat că, deși 36% dintre respondenți au experimentat anxietate sau depresie ca urmare a pandemiei, prevalența a fost mai mare în rândul generației Z (42%) și Millennials (43%).
Studiile arată că tinerii sunt mai expuși afecțiunilor psihice deoarece, în medie, muncesc mai mult și au sarcini mai dificile decât generațiile anterioare, sunt mult mai expuși la bombardamentul de informație digitală și au un nivel al veniturilor prea scăzut pentru a acoperi confortabil toate necesitățile specifice vieții moderne în marile aglomerări urbane, mai ales achiziția de locuințe sau plata chiriilor care reprezintă un cost tot mai greu de plătit în țările cu economii avansate.
Abonamentele medicale și prevenția ajută oamenii și companiile să performeze durabil
Productivitatea unui business este direct dependentă de starea de sănătate a angajaților companiei respective. Datele MedLife arată că o companie cu 3.000 de angajați poate pierde, în medie, în fiecare an, până la 4 milioane de euro prin plata de concedii medicale, spitalizări, lipsă de productivitate și eficiență.
Prin atenția acordată stării de sănătate a oamenilor, prin prevenție și printr-un management eficient al sănătății angajaților, organizația poate economisi un procent important din aceste costuri.
Problemele de sănătate generează un număr ridicat al absențelor, scăderea motivației, o implicare scăzută la locul de muncă, precum și creșterea nivelului de stres. Conform datelor publicate de CNAS, numărul de zile de concediu pentru incapacitate temporară de muncă a crescut cu 27,5%, între 2014 și 2018.
Însă, așa cum am arătat și într-un articol anterior, pierderile suportate de un angajator nu sunt cauzate doar de absența oamenilor aflați în concedii medicale, ci și de prezenteism – situația în care o persoană are sentimentul că trebuie să meargă neapărat la muncă, chiar dacă este prea bolnavă sau stresată pentru a putea fi productivă.
Tot mai multe companii înțeleg importanța sănătății și caută soluții prin care să le asigure angajaților accesul la servicii medicale de prevenție. Prin monitorizare, verificare, consultații și analize personalizate, orice angajat poate depista la timp eventuale probleme și le poate trata la costuri mai mici.
Piața abonamentelor medicale a avut o ascensiune importantă și s-a maturizat în ultimii 10 ani, abonamentele fiind în prezent cel mai apreciat beneficiu extrasalarial non-salarial. Conform datelor statistice agregate de MedLife, 1 din 3 angajați români au avut grijă de sănătate cu ajutorul abonamentelor sale medicale, în ultimii 5 ani.
Ultimii doi ani au schimbat prioritățile românilor, iar odată cu pandemia s-a acutizat interesul pentru sănătate și prevenție medicală. Potrivit MedLife, doar în ultimul an, angajații care beneficiază de un abonament de sănătate au accesat aproape 3,5 milioane de servicii medicale, în creștere cu 30% față de 2020. În plus, dorința de a avea grijă de starea de sănătate este confirmată și printr-un număr cu 15% mai mare de abonați unici care au ales să meargă la medic în 2021, comparativ cu anul precedent.
MedLife este cel mai mare integrator de servicii medicale, de wellness și sport din România. Compania are grijă de 768.000 de angajați din România, care lucrează în 8.000 de firme din țara noastră, prin intermediul abonamentelor medicale.
MedLife pune la dispoziția companiilor 2 tipuri de abonamente, în funcție de numărul de angajați: abonamente medicale IMM, dedicate companiilor cu până la 50 de angajați, și abonamentele medicale corporate, care pot fi accesate de organizațiile cu peste 50 de angajați.
Prin intermediul abonamentelor medicale MedLife, angajații au acces la un întreg ecosistem medical național de clinici, hyperclinici, laboratoare, spitale, farmacii și cabinete dentare, în aproape 700 de unități proprii și partenere, unde mii de medici, asistente și infirmieri îi ajută, zi de zi. Mai multe detalii despre abonamentele și serviciile MedLife dedicate companiilor pot fi găsite accesând: www.medlife.ro/servicii-companii.
Tu cum îți protejezi și păstrezi angajații și businessul în vremurile dificile pe care le traversăm?
***
Am pus conținutul acestui articol și în al doilea video din seria ”Make It Work”. Să vă fie de folos, vouă și colegilor sau prietenilor voștri. Mulțumesc.
