Lookism-ul se referă la discriminarea bazată pe atractivitatea fizică a unei persoane sau lipsa acesteia. O mulțime de cercetări empirice sugerează că lookism-ul este o formă generalizată și sistematică de discriminare socială.
Îmi aduc aminte că acum câțiva ani văzusem câteva anunțuri de angajare în care i se cerea candidatului ideal să aibă „aspect fizic plăcut”. În acest articol o să dezbat mai pe larg aceste criterii.
Bias-ul de angajare
Persoanele atractive din punct de vedere fizic sunt mai susceptibile la a fi chemate la interviu și angajate, au mai multe șanse să avanseze rapid în carieră deoarece sunt promovate frecvent și câștigă salarii mai mari decât persoanele mai puțin atractive.
Manifestările comune ale discriminării bazate pe aspect pot include prejudecăți împotriva candidaților supraponderali, îmbrăcați ciudat, tatuați sau oricăror persoane care nu se potrivesc criteriilor și standardelor estetice dominante ale acelei societăți.
Discriminare pe baza genului și salariului
Când o femeie atrăgătoare aplică pentru un loc de muncă tradițional masculin, ea poate suferi de o defavorizare. O femeie mai puțin atractivă are șanse mai mari pentru locuri de muncă tipic masculine.
Pentru locurile de muncă în care rolul nu este atribuit unui gen și pentru locurile de muncă tradițional feminine, cele atractive sunt favorizate. Atractivitatea este un avantaj pentru bărbați pentru orice tip de muncă.
Într-un articol publicat de Forbes s-a vorbit despre faptul că o femeie care are 1,70 cm înălțime câștiga în medie cu 5.250 de dolari pe an mai mult decât o femeie care are 1,60 cm înălțime sau mai puțin. De asemenea, Malcolm Gladwell, în cartea „Blink”, a chestionat aproximativ jumătate dintre principalii 500 de directori executivi ai țării și a constatat că 58% aveau o înălțime de 1.80 cm sau mai mult.
Performanța școlară și atractivitatea
Noile descoperiri ale psihologiei sugerează că elevii atrăgători (indiferent de gen) obțin note mai mari la școală. Această dinamică s-a schimbat în pandemie când s-au mutat cursurile în online. Se pare că elevele atrăgătoare au pierdut din favorizare, în timp ce elevii atrăgători s-au bucurat în continuare de favorizare.
Pentru cursurile non-cantitative (de exemplu, afaceri, economie) care au fost predate integral online, atractivitatea studenților a fost corelată pozitiv cu notele studenților. Cu toate acestea, acest efect nu a fost găsit pentru cursurile cantitative (de exemplu, matematică, fizică).
Acest lucru a fost în conformitate cu așteptările cercetătorului, deoarece orele non-cantitative tind să includă teme și prezentări care încurajează interacțiunea elev-profesor, în timp ce orele cantitative sunt adesea evaluate în întregime prin examenele finale.
***
Acest articol este scris de invitatul nostru, Florin Răzvan Percă, iar textul este editat și prelucrat de echipa Hacking Work.
Răzvan este un psiholog pasionat de oameni și are dorința de a-i ajuta să devină cea mai bună versiune a lor. Face tot posibilul să îi ajute să își accepte trecutul dificil, să muncească din greu în prezent pentru visurile lor și să își dorească mai mult de la ei în viitor.
Crede că cele mai bune metode pentru a reuși sunt consilierea, dezvoltarea personală, empatia și scrierea articolelor. Consideră că dezvoltarea gândirii critice este esențială pentru a putea trece informațiile prin propriul nostru filtru și de a nu cădea în plasa celor false. Prin asta ne îndeamnă să nu mai vedem viața în alb și negru, ci în nuanțe de gri.
Urmăriți-l pe Linkedin, are aproape în fiecare zi ceva foarte interesant de oferit.
***
Foto copertă: Freepik.
