De cele mai multe ori când ne gândim la noile tehnologii și la cele mai moderne concepte de management, suntem tentați să credem, automat, că acestea vin la pachet doar cu beneficii. Vedem automatizarea ca pe o modalitate eficientă de creștere a productivității, iar siguranța psihologică este, instinctiv și aproape automat asociată cu climatul potrivit pentru creativitate, inovație și performanță în echipe.
Toate bune și frumoase, până când descoperim că aceste beneficii evidente, pe care nu le putem ignora ori contesta, ar putea veni la pachet și cu câteva efecte negative și chiar toxice, despre care ar trebui să fim conștienți, pentru a le putea preîntâmpina. Iar unul dintre lucrurile care cred că merită atenția noastră sporită și despre care aș vrea să discutăm astăzi este faptul că automatizarea și siguranța psihologică ar putea să ne afecteze motivația și implicarea și să ne facă mai leneși.
Ce este fenomenul numit „lenevire socială”?
Cum poate să ne facă automatizarea să devenim mai delăsători? Un studiu realizat de Universitatea Tehnică din Berlin arată că oamenii tind să acorde mai puțină atenție muncii lor, atunci când au credința că roboții au verificat deja acea muncă.
Echipa de cercetare a simulat un scenariu în care participanții au fost informați că un robot a inspectat plăcile de circuite. În felul acesta, oamenii incluși în eșantionul studiat au devenit mai puțin interesați să evalueze conștient și să urmărească atent performanța lor în timpul efectuării sarcinii, crezând că verificarea calității este deja efectuată perfect de către roboți.
Acest fenomen poartă denumirea de „lenevire socială” și definește tendința oamenilor de a depune mai puțin efort atunci când lucrează în echipă, comparativ cu munca individuală. Cu alte cuvinte, devenim mai superficiali fiindcă ne bazăm pe vigilența celorlalți membri ai echipei sau, în acest caz, pe vigilența roboților.
Studiul publicat de Universitatea din Berlin subliniază faptul că această tendință a scăderii motivației atunci când se lucrează cu roboți ar putea avea consecințe negative în situații din viața reală și sugerează nevoia evidentă de a redefini modul în care lucrăm și a construi reguli și proceduri foarte clare de integrare corectă a automatizării în munca noastră.
Siguranța psihologică poate avea și efecte dăunătoare
Pe de altă parte, un alt studiu recent avertizează asupra faptului că prea multă siguranță psihologică în cadrul echipelor și companiilor poate avea efecte dăunătoare serioase. Practic, angajații devin efectiv mai leneși în activitatea profesională atunci când sunt convinși că se pot manifesta uneori superficial fără a fi penalizați, iar dezinteresul lor nu va avea consecințe negative asupra veniturilor sau poziției lor în echipă.
Cercetarea condusă de profesorul Peter Cappelli de la Universitatea din Pennsylvania și și colegii săi de la Universitatea din Tel Aviv a constatat că performanța angajaților este mai ridicată în mediile cu un nivel moderat de siguranță psihologică, dar scade în locurile de muncă unde nivelul de siguranță psihologică crește peste 80%.
Studiul a fost efectuat pe un eșantion relativ mic, de 474 de angajați din economia cunoașterii și ar trebui urmat de mai multe experimente identice în alte sectoare și alte contexte culturale, pentru a confirma concluzia și a înțelege mai bine cauzele fenomenului. Totuși, e bine să înțelegem că este absolut necesar să obținem echilibru între confortul la locul de muncă și responsabilitatea față de sarcinile asumate. Cu alte cuvinte, nu trebuie să muncim cu frică să nu fim penalizați dacă greșim, dar nici nu e bine să fim prea relaxați, fiindcă relaxarea dată de lipsa presiunii ne poate face prea superficiali.
Cred că din cele două referințe științifice pe care le-am explorat astăzi ar trebui să reținem o idee majoră: munca noastră este în continuă schimbare, atât în privința modului în care ne construim relațiile și climatul de muncă, cât și din perspectiva instrumentelor și tehnologiilor cu care lucrăm. Iar această schimbare continuă și tot mai rapidă nu doar că ne obligă să evoluăm și să învățăm continuu, dar vine la pachet și cu nevoia de a privi cu spirit critic atitudinea, mentalitățile și comportamentele noastre.
Ne este mult mai ușor să lucrăm folosind concepte și instrumente moderne, dar riscăm să producem greșeli majore, dacă tratăm lucrurile cu prea multă ușurință.
***
Poți asculta informațiile din articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Spotify și Apple Podcasts.
Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți, miercuri și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio România Cluj.
***
Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți. Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.
***
Imagine generată cu DALL-E.
