Cum contribuie arta și cultura la starea de bine a angajaților?

Sănătatea mintală a angajaților, lăsată de izbeliște

O treime din angajații români se simt epuizați sau chiar în burnout, 23,3% și-au pierdut echilibrul emoțional, iar 70% simt că traversează o perioadă foarte dificilă, conform unui sondaj recent al eJobs. Nici la nivel global situația nu este mai favorabilă: 48% dintre angajați și 53% dintre manageri se declară epuizați și lipsiți de energie, conform cercetării Microsoft Work Trend Index publicată în septembrie 2022.

Epuizarea și starea șubredă a sănătății mintale a angajaților au dus la o mai mare conștientizare a problemei și la eforturi mai creative din partea organizațiilor pentru a-i sprijini. Mai mult decât atât, schimbările care au loc în piața muncii, reconfigurarea modului în care lucrăm, dar și incertitudinea și situația economică din prezent necesită acțiuni concrete și eficiente pentru diminuarea impactului negativ asupra stării de bine.

Activitățile cultural-artistice, modalitate inedită de a îmbunătăți starea de bine a angajaților

O modalitate ingenioasă, și insuficient explorată, prin care angajatorii pot face acest lucru constă în integrarea, organizarea și facilitarea activităților cultural-artistice la locul de muncă. Implicarea în astfel de activități îmbunătățește sănătatea mintală, starea de bine, calitatea vieții, precum și interacțiunile cu cei din jur, conform raportului CultureForHealth. 

Mai mult, activitățile artistice și cele culturale ajută la diminuarea tulburărilor sănătății mintale, contribuie la împlinirea personală, la dezvoltarea unor abilități noi și la creșterea nivelului de implicare și dezvoltă reziliența, empatia și sentimentul de apartenență.

Un studiu din 2020 arată că angajații din domeniul sănătății care cântau într-un cor la locul de muncă au observat o îmbunătățire a stării de bine, o reducere a depresiei și o creștere a conectării sociale, a implicării și a bucuriei.

Care sunt beneficiile activităților culturale în funcție de tipologia lor?

În acest sens, există o paletă largă de activități culturale pe care angajatorii le pot lua în considerare, cum ar fi:

1. Muzica: Ascultarea muzicii îmbunătățește starea fizică, psihologică și socială, ajută la reducerea nivelului de stres și anxietate, sporește implicarea socială și crearea conexiunilor. Printre beneficiile cântatului la un instrument amintim: îmbunătățirea calității vieții, facilitarea colaborării și a sentimentului de apartenență, diminuarea izolării sociale, reducerea inegalităților sociale, dar și sporirea coeziunii și solidarității.
2. Teatrul: Lecțiile de actorie și exercițiile de improvizație stimulează cooperarea, comunicarea, abilitatea de a ne exprimare și cultivă o stare de spirit pozitivă. Un studiu arată că participarea studenților de la medicină la activități teatrale a avut ca rezultat îmbunătățirea relațiilor cu colegii, dar și dezvoltarea personală.
3. Dansul: Contribuie la o stare fizică, psihologică și socială mai bună. Pe lângă asta, crește nivelul de implicare socială, încurajează dezvoltarea abilităților interpesonale și de comunicare. 
4. Artele vizuale (desen, pictură, sculptură): Facilitează autoreflecția, reduc stresul și sentimentele de izolare și singurătate. Participarea la ateliere de sculptură și pictură aduce îmbunătățiri semnificative a stării de bine și a rezilienței, arată un studiu.
5. Literatura: Scrisul îmbunătătește modul în care ne exprimăm ideile și opiniile, iar lectura are un rol important în identificarea sensului, reducerea simptomelor depresive, îmbunătățirea stării de spirit și dezvoltarea empatiei.
6. Fotografia și filmul: Beneficiile constau în reducerea nivelului de stres și anxietate, diminurea criticii asupra propriei persoane, dezvoltarea autonomiei și îmbunătățirea comunicării la tineri. Vizionarea filmelor ajută la dobândirea de cunoștințe și la relaxare. 
7. Vizitarea spațiilor culturale: Muzeele, galeriile de artă, patrimoniile și centrele culturale au un rol important în reducerea stresului, contribuind la starea de bine și incluziunea socială.

Arta, remediu pentru burnout și epuizare

În 2020, Centrul Cultural Clujean a derulat proiectul pilot „Cultural Prescriptions for Burnout” în cadrul căruia a organizat, timp de șapte săptămâni, ateliere creative la care au participat persoane cu simptome de burnout. Proiectul a avut scopul de a le îmbunătăți starea de bine, fiind îndrumați de o echipă de artiști locali, coordonată de Diana Buluga, actriță și manager cultural. 

Au fost aleși 11 participanți cu background în IT, management, educație, domeniul medical sau studenți. Cu toții aveau un nivel ridicat de burnout înaintea intervenției (76-125), inclusiv stări de anxietate, iritabilitate, nervozitate, depresie, gânduri disfuncționale, simptome fizice, dar și comportamente specifice, precum implusivitatea.

La finalul celor șapte săptămâni, participanții au prezentat un nivel mai scăzut de burnout, un nivel mai ridicat al bunăstării, un număr mai mare de experiențe pozitive și o proporție mai mare a celor pozitive în comparație cu cele negative. Pentru toți participanții, nivelul de burnout a scăzut de la nivel înalt (76-125) la nivel mediu (51-75) sau la nivel scăzut (35-50). Mai mult decât atât, s-au format prietenii și conexiuni, iar participanții au învățat să se exprime mai bine.

„Cred că unul dintre efectele majore pe care arta utilizată ca terapie îl poate aduce la nivel emoțional se concretizează prin faptul că, prin exercițiu, persoanele reușesc să își înțeleagă mai bine emoțiile, să le recunoască în ei și asta îi face să le accepte într-un final și la cei cu care lucrează.”

Diana Buluga, coordonatoarea proiectului pilot

Consecvența, elementul cheie al eficienței activităților cultural-artistice în organizații

Rarița Zbranca, director de program la Centrul Cultural Clujean, atrage atenția asupra importanței consecvenței acestui tip de intervenție:

„Există beneficii în a avea o singură întâlnire cu arta, dar ele sunt incomparabile cu o experiență imersivă, aceea în care angajatul este implicat în mod activ. Beneficiile sunt cu atât mai mari și mai solide cu cât consecvența acestor practici este integrată pe termen lung în viața companiei și a angajaților. Așa se vor vedea schimbări în dinamica echipei, în comunicare, în capacitatea echipei de a rezolva conflicte și de a depăși momente dificile.”

Deși activitățile cultural-artistice sunt rar întâlnite în organizații, acestea au o contribuție însemnată în menținerea sănătății mintale și a bunăstării oamenilor, atât la nivel individual, cât și colectiv. Iar rolul pe care îl joacă relevă necesitatea și oportunitatea creării și dezvoltării unui parteneriat pe termen lung între sectorul cultural și angajatori. 

Investiția în programe cultural-artistice nu este doar un lux, un moft sau un avantaj opțional oferit de companie. Este o decizie strategică care aduce numeroase beneficii – de la creșterea loialității angajaților până la stimularea creativității, creșterea nivelului de implicare și dezvoltarea empatiei. Iar acestea vor contribui, automat, la succesul și performanța organizației pe termen lung.

***

Acest articol vă este oferit de MedLife, furnizorul național de sănătate al României.

Pentru că știe că sănătatea înseamnă echilibru pentru minte și trup, MedLife a lansat singurul abonament medical 361 de grade. Un abonament complet, cu acces la servicii de prevenție, sport, nutriție, dar și asigurare medicală inclusă. Prin intermediul acestuia, MedLife susține dezvoltarea unui mediu de business sănătos în România.

Iar împreună cu MedLife, prin articolele scrise și publicate de echipa Hacking Work, vă oferim inspirație, prin idei valoroase pentru organizații sănătoase.

***

Acest articol este scris de Izabella Lukacs, parte din echipa care lucrează la toate proiectele Hacking Work și la SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili.

***

Sursa foto copertă: Centrul Cultural Clujean.