Cognizant Softvision, un Caritas canceros al industriei de software din România

Am scris zilele trecute despre un fenomen tot mai frecvent petrecut în industria IT de la noi: concedieri abuzive, făcute prin impunerea unor demisii, sub presiune psihologică. Am primit în ultimele zile numeroase mărturii și dovezi de la oamenii implicați în aceste situații și acum pot dezvălui și numele companiei în care aceste situații sunt foarte frecvente: Cognizant Softvision. Acest articol reprezintă o opinie personală, pe care o susțin cu mărturii, probe publice și argimente logice. Singurul meu scop este să ajut la o mai bună și mai completă înțelegere a practicilor și fenomenelor toxice care afectează industria software de la noi, astfel încât angajații și angajatorii să dobândească mai multă maturitate și responsabilitate și să acționeze, pe viitor, într-un mod mult mai responsabil și sustenabil.
Distribuie articolul

Am scris zilele trecute un articol despre valul de demisii forțate din industria de IT de la noi mascate sub forma unor acorduri de încetare a colaborării în care angajatorul oferă câteva salarii compensatorii, punând presiune pe angajați să semneze imediat, fără a le oferi șansa unei negocieri și a unor consultări cu rudele, prietenii și cu consultanți competenți, pentru a alege cea mai bună variantă pentru propria situație.

Am primit în ultimele zile numeroase mărturii, documente și referințe care demonstrează că una dintre companiile care practică această metodă pe scară largă (cu zeci de oameni, în ultimele zile) este Cognizant Softvision, firmă la care lucra și Eugen, omul despre care am scris zilele trecute.

A venit momentul să răspund mai multor comentarii care au apărut la primul meu articol, cu speranța că vom avea astfel mai multă claritate asupra situației și asupra modului în care acest proces ar trebui să se desfășoare în mod moral, etic și legal.

Primul lucru care trebuie spus este că ESTE ILEGAL să pui presiune pe oameni pe care i-ai chemat brusc la o întâlnire a cărei temă nu o știu dinainte și să le ceri să semneze imediat un document despre conținutul căruia nu au știință și care include aspecte juridice despre care au nevoie să se informeze corect cu asistența unor specialiști. Este ilegal și imoral să le impui să ia o decizie PE LOC, fără a se consulta cu membrii familiilor lor și fără a putea analiza cu calm propria situație.

Asta nu înseamnă că o companie nu ar avea dreptul să ia decizia de a reduce personalul, atunci când are dificultăți. Este evident că dacă firma are dificultăți trebuie să le spună angajaților TRANSPARENT și TUTUROR că are probleme și să ia tot în mod TRANSPARENT ȘI FĂRĂ DISCRIMINARE niște măsuri, care pot duce inclusiv la concedieri, dacă nu se descurcă altfel.

Oamenii din această organizație care are dificultăți vor să știe care sunt cauzele acestor decizii, să știe CU TOȚII care sunt criteriile prin care sunt aleși cei dați afară (ca să nu aibă motivul legitim de a se considera discriminați), să știe dacă ei au făcut ceva greșit și mai ales ce să facă pe viitor ca să nu mai ajungă în aceste situații și mai ales să beneficieze de sprijin moral, psihologic și financiar care să îi ajute să treacă peste acest moment, care pe oricine influențează negativ.

Mai mult, este obligatoriu moral și chiar legal ca ofertele de încetare a contractelor să fie făcute corect, echilibrat, în mod responsabil pentru toată lumea. Unii cu nervii mai tari știu cum să pună problema și reușesc să negocieze despăgubiri mai importante. Iar cei care cedează presiunii psihologice imorale și ilegale a angajatorului se simt păcăliți, aruncați la gunoi ca niște piese defecte, efectul psihologic asupra lor este unul dramatic.

Când ești dat afară, chiar dacă știi că nu e vina ta, ai oricum un sentiment de vinovăție, de inferioritate, de paria, care este nedrept, dificil și produce efecte psihologice urâte. Familia ta și tu intrați într-o perioadă de incertitudine, de instabilitate, de tensiune, e posibil să ai dificultăți de a te prezenta cu încredere și curaj în alte proiecte de recrutare (oare și dacă aici pățești la fel?), îți este foarte greu să găsești angajatori care să merite mai multă încredere (fiindcă toți ticăloșii fac aceste concedieri pe ascuns, sperând că nu se aude în piață) etc.

De aceea este important ca oamenii să vorbească public despre aceste situații, să dezbată amplu aceste contexte și să ceară să fie tratați corect, transparent, să li se explice cinstit ce se întâmplă și ce opțiuni au și să fie lăsați să se consulte cu familia, cu prietenii, cu consultanți juridici și chiar cu colegii lor, ca să ia cele mai bune decizii pentru contextul lor personal.

Nu a cerut nimeni absurdul, adică firma să plătească oamenii fără ca ei să muncească și să producă rezultate financiare, dar ceea ce este important este ca momentul de dificultate să fie anunțat oficial, onest, deschis și să fie explicat oamenilor, să li se spună cum au făcut ultra-pricepuții manageri de au dus firma în acea situație.

Să nu uităm că această firmă, Cognizant Softvision, a intrat acum doi-trei ani în piață într-un mod extrem de agresiv și a aruncat cu oferte salariale IRESPONSABILE doar pentru a fura, rapid, oamenii unor companii ai căror manageri au gândit mai atent și mai responsabil și au știut de pe atunci că ofertele firmei CSV sunt exagerate și nu pot fi susținute pe termen lung.

Este important să discutăm acest aspect: impactul negativ uriaș pe care Cognizant l-a avut asupra activității multor firme de software de la noi, a căror activitate a fost profund afectată de intrarea iresponsabilă în piață a CSV. Piața a fost dezechilibrată grav, s-a imprimat multor oameni o mentalitate otrăvită care îi face să creadă că pot obține bani cu nemiluita, deloc proporțional cu efortul lor și cu valoarea reală a muncii lor și s-a produs un val uriaș de frustrare și tensiune în rândul a mii de oameni din alte firme, care se uitau la CSV ca la un miracol financiar de tip Caritas.

Da, CSV a fost CARITASUL industriei de software de la noi. O tumoră care s-a umflat peste noapte prin practici toxice și extrem de dăunătoare, care a acționat cu lăcomie, cu agresivitate, fără pic de responsabilitate și fără a se gândi și a-și asuma efectele pe termen lung ale acțiunilor sale. O companie care a acționat cu lăcomie, făcând oferte iresponsabile, care astăzi se dovedește cât se poate de limpede că au fost iresponsabile și neacoperite de realitate și de valoare economică reală.

Și cred că toată lumea care lucrează sau vrea să lucreze în acest domeniu trebuie să știe acest lucru, ca pe viitor să nu mai creadă în ofertele iresponsabile lansate de niște manageri incompetenți, aroganți și nesimțiți, care habar nu au cum să conducă oamenii și cum să aibă grijă de ei și care cred că banii pot cumpăra omenia, pot ține loc de competență și bun simț și pot rezolva orice situație.

Ceea ce mi se pare foarte grav acum este că această firmă încearcă prin tacticile actuale să țină mizeria proprie ascunsă bine sub preș, adică să facă aceste concedieri foarte discret, personalizat, în sesiuni agresive unu la unu, ca să nu își piardă reputația de El Dorado al industriei.

Speranța (cred eu deșartă) a managerilor iresponsabili și nesimțiți de la Cognizant Softvision este că perioada de dificultate financiară din piața de servicii software se va sfârși curând (nu cred că e realist să credem asta) și că ei vor putea reveni la exact aceleași practici iresponsabile în care să arunce cu bani doar pentru a distruge echipele altor organizații și a atrage niște oameni pe care după câteva luni iar vor fi nevoiți să îi pună pe liber în cel mai murdar mod posibil.

Îi sfătuiesc pe toți angajații care sunt puși în astfel de situații, fie că lucrează la CSV, fie că sunt în alte companii, să nu cedeze presiunii, să ceară asistență juridică specializată, să acționeze cu calm, să negocieze situația proprie astfel încât să se pună în siguranță și să treacă cât mai ușor prin aceste perioade dificile, să adune toate dovezile legate de munca și situația lor și să apeleze la instituțiile statului și la justiție pentru a-și face dreptate.

Pun aici un mesaj pe care l-am primit aseară de la Raluca (prenume modificat, pentru a o proteja) și o imagine a unei sentințe care arată că apelul la specialiștii în dreptul muncii și la justiție are succes de cauză:

Referitor la articolul tau recent, referitor la demisiile fortate in IT, uite o sentință recentă:

Întrebarea e, de ce s-a ajuns in instanta? Cred ca e f evident de ce… 

Din pacate nu multi suntem suficient de informati care ne sunt drepturile ca si angajat, nu ni se aduce la cunostinta daca exista si ce anume include un contract colectiv de munca. Mai mult, nu multi avem puterea, rabdarea sau bugetul pentru a ajunge in instanta… 

Am urmarit comentariile din postarea de pe linkedin si de pe blog. Fiecare isi da cu parerea, dupa cum poate si dupa cum il duce… Insa, as vrea sa ii vad pe acei „grozavi” pusi in fata faptului… Sa vad atunci cum ar proceda si daca ar mai fi asa tari pe pozitie… Oricum, este o ilegalitate ceea ce se intampla, si o grava incalcare a dreptului angajatului. Ce este si mai trist, ca cei buni sunt alesi sa plece, iar cei mai putini  buni, raman in continuare pe un culcus caldut…

Din pacate, multi cu povesti asemanatoare nu doresc sa le faca publice, din diverse motive… Cunosc si un exemplu, tot la firma cu pricina, unde angajatului cu o vechime de 10 ani i s-au adus dovezi nefondate, false as putea spune, legate de lipsa de performanta, toate doar pt a semna acea hartie… Multumesc Doru pentru ceea ce faci, pentru curaj si implicare. 

Acestea fiind spuse, cred că putem dezvolta o dezbatere în care adevărul să fie spus fără menajamente, iar oamenii și drepturile lor să primească respectul cuvenit.

Aștept cu mare interes poziția oficială a companiei pe care am menționat-o și promit că voi publica imediat răspunsul acesteia. De altfel, secțiunea de comentarii a acestui blog rămâne deschisă, deși riscul ca să apară comentarii toxice și iresponsabile este foarte mare.

Vă rog pe toți să acționați și să vă comportați civilizat, este esențial să avem o dezbatere din care să și învățăm câte ceva și care mai ales să îi ajute pe oamenii care pot să se găsească în situațiile dificile pe care le-am descris mai sus.

Distribuie articolul

84 comentarii

  1. Dincolo de faptul ca practicile de concediere CSV sunt ilegale, trebuie sa ne uitam mai atent la cauza problemei. Sunt contracte de munca, sau sunt contracte de colaborare pe PFA/Micro ? Nu stiu cum este la CSV, dar restul ca sa nu spun majoritatea firmelor de IT lucreaza pe contracte de colaborare ( micro si pfa). Nu e vina “angajatilor” pentru ca optiunea cm/pfa nu este/era a lor, e vina fiscului ca a permis dezvoltarea economiei subterane pe baza de colaborari pfa si micro. Ma rog, reglementari sunt, insa inspectorii nu le controleaza.
    In alta ordine de idei, asistam vizibil la contractia economiei mondiale, deci….
    Certitudinea mea, in cazul particular CSV , e daca erau CM-uri, nu cred ca isi permiteau sa isi bata joc de “angajati”. Probabil si contractele de colaborare, sunt foarte permisive si relaxate

      • Merită de zis că în acea perioadă era tot ilegal contractul, pentru că pe de o parte erai angajat la ei pe salariul minim pe de alta aveai contract prin PFA. Asta era interzis. Contractul prin PFA te obliga la preaviz de 3 luni. 3 LUNI. Înainte de aia a fost o perioadă când contractul de PFA era pe 1 an și dacă aveai tupeul să pleci mai repede trebuia să le plătești Tu salariile rămase. Așadar tot ce a fost mizerie și șmecherie legat de angajat Softvision au bifat.

      • Ce-ai patit Jeane? Ce companie medie/mare de outsourcing (mai) angajeaza pe pfa/srl? Cognizant, Endava, Luxoft si naiba sa le ia care-or mai fi, astea dau afara la greu fara rusine pe CIM, apeland la elementul surpriza si la naivitatea angajatilor

      • Update 14 noiembrie: pentru ca dupa articolele voastre se pare ca aproape nimeni nu mai semneaza demisiile „voluntare”, dar intre timp listele de oameni care trebuie restructurati cresc vertiginos, au inventat o noua smecherie. Pun absolut TOTI angajatii sa semneze noi fise de post, unde postul nou e foaaaarte putin diferit ca titulatura de cel vechi, ceea ce, odata semnate va genera automat o mutare pe un alt rol in companie. Conform legislatiei muncii, asta inseamna ca angajatorul poate sa stabileasca unilateral (aici e o zona gri) o perioada noua de PROBA. Din cauza mutarii, acceptata tacit prin semnarea unei noi fise de post. In momentul acela, pe durata noii perioade de proba, Cognizant ii poate CONCEDIA fara motiv pe toti cei de care vroia sa scape oricum. NU SEMNATI NICI O FISA NOUA A POSTULUI IN URMATOARELE 12 LUNI! AVETI DREPTUL SA REFUZATI

    • Normal, altul este de vina. Suntem o tara de victime, mereu avem scuze si vinovati.
      Nicio companie nu te poate obliga sa lucrezi la / cu ei si nici nu te obliga nimeni sa lucrezi cu PFA / SRL, se ofera optiunea. Cine a ales s-o faca a facut-o pentru mai multi bani.

      Cum ai ajuns la concluzia ca ar fi concedierile ilegale daca tu singur afirmi ca nici nu stii daca sunt CIM ori contracte PFA / SRL?
      Este destul de clar si evident ca este vorba de CIM. Contractul de colaborare s-ar fi putut desface unilateral si nu ar fi trebuit sa dea niciun fel de explicatii.

      • Tu ce managerias de pe la cocknizant esti? In articol scrie clar ca e vorba de demisii mascate de catre firma, adica clar sunt pe CIM. Si cine a lucrat la Cocknizant, stiu ca ei accepta doar CIM (dupe ce mue colosala si-au luat cu ANAF si chiar fucking IRS-ul din state pe vremea cand erau doar SV).

      • Cat de frumos adresezi matale nisa asta a angajatilor care se frustreaza din orice, care cauta vinovati doar in exterior, indiferent de context.
        Ce pacat ca nu stie multa lume ce mizerii ai facut, la randul tau, in ultimii ani. De acord cu necesitatea existentei sindicatelor, propun sa candidezi, fata de lider de Sindicat o ai deja!

        • Uite ce propun eu: să scrii tu public toate „mizeriile” pe care le-am făcut eu. Dar să o faci asumandu-ti identitatea reală, pe un blog sau site oficial, nu folosind nume și adrese de e-mai false.
          Multă sănătate, mai ales morală, îți doresc.

  2. In conditiile actuale, aderarea la un sindicat ar trebui sa fie o dorinta clara, dar cu toate astea, multi inca sunt reticenti

    • Adică Sindicatul HR din IT, din SITT, pardon SHITT face parte Luxoil, e ca și cum ai pune lupul paznic la oi!

    • Adică Sindicatul HR din IT, aderarea la SITT, pardon SHITT face parte Luxoil, e ca și cum ai pune lupul paznic la oi!

    • Claudiu, ai dreptate, înființarea de sindicate moderne și profesioniste, credibile și competente este soluția, dar mai avemnevoie de ceva timp să ne maturizăm ca să înțelegem că asta este o practică de societate civilizată și modernă, unde oamenii știu să fie cetățeni și se organizează pentru a își apăra drepturile și interesele colective.
      Recomand episodul de podcast cu Florentin Iancu, pe care l-am făcut acum câteva luni, Florentin este un om excepțional și știe ce face, iar anonimii și inutilii care comentează aiurea fără argumente nu fac decât să confirme că sindicatul este o soluție credibilă și serioasă.
      Episodul cu Florentin: https://youtu.be/SM79FpnQX6Y?si=d4iKE1QoK5QvdN74

    • Guys! Sindicate sunt exclusiv pentru … ce se poate cuantifica! Pentru norme, pentru a proteja si/sau elimina abuzuri asupra angajatului.
      De exemplu sindicatul te poate proteja de … sapat mai mult de 6m liniari de sant pe zi.

      In IT, ai 2 echipe diferite care dau doua estimari (ulterior executii) diferite la acelasi proiect.

      De aia ai reprezentatul angajatilor, contracte colective … stiti voi (cel mult cei care citesc legea si gindesc cu propriile picioare ziua pe lumina)

      Sindicate in IT, mai avem citeva zeci de ani …. wake up! (2 palme auto adiministrate sunt cele mai bune)

  3. Oamenii trebuie sa reactioneze in cazul in care li se pare ca sunt abuzati.
    Intrebati in stanga in dreapta prieteni cunostine, sau chiar luati o consultatie legala cu un avocat specializat in dreptul muncii. Nu costa o avere consultatia.
    |
    De obicei, reclamantul nici macar nu trebuie sa ajunga la tribunal. Legea este foarte favorabila angajatului in Romania, in caz de concediere abuziva.
    Aparati-va drepturile, daca voi nu o faceti pentru voi, nu o sa o faca nimeni. Nu e nici o rusine sa pornesti un proces intemeiat. Absolut niciuna.

    • Mulțumesc pentru comentariu, ai mare dreptate în tot ce spui. Oamenii trebuie sa învețe ce drepturi au și să înceapă să și le apere corect și până la capăt, individual și colectiv.
      Cred că a venit timpul ca și în această junglă din IT să apară civilizația, responsabilitatea, relațiile solide și durabile și deci și organizațiile sindicale serioase.

    • Nici macar la avocat nu are nevoie sa mearga. Trebuie sa sesize Inspectia Muncii sau cum ii mai spune acum la chestia aia de pe Cosbuc, bineinteles fara a semna nimic in prealabil

  4. Practica nu este in mod clar laudabila, insa este prezenta la o gramada de alte companii – Endava, Evozon si companii mai micute care au data jumatate de firma afara in acest fel si chiar fara compensatii. Toata lumea cunoaste aceste aspecte. Dar na…daca autorul vede ca inamic principal o singura companie, pare mai degraba o vendeta.

  5. Poți să adaugi liniștit și Luxoft la genul ăsta de practici. Atât că sunt mult mai vechi pe piață și au relații în ITM, politice, etc. Adică au mai mult PCR ca și Cognizant.

    Vine din spate cu forțe proaspete.

    Nu crezi că e așa? Pe alte platforme e compania cea mai comentată.

    Las comentariile să curgă ca reply la comentariul ăsta și să-ți confirme oamenii.

  6. Sa incepem cu un mic banc, orice asemanare cu persoane reale e pur intamplatoare: https://www.libertatea.ro/entertainment/bancul-de-vineri-pleaca-ion-din-sat-in-america-si-devine-john-mare-om-de-afaceri-1586266

    Cred ca se denatureaza putin realitatea si nu mi-e clar daca e cu intentie sau nu.

    Sa privim putin situatia pietei de IT din ultimii ani. Am avut perioada de boom economic, in care IT-ul era in floare, dobanzile erau jos si clientii finali aruncau cu bani (i.e. proiecte) in firmele de outsourcing. Ca si raspuns la situatia asta toate multinationalele (nu doar CSV) angajau ORICE pentru a inchide cat mai repede numarul foarte mare de pozitii (ca deh, asa se fac banii in acel climat economic). Cum multinationalele erau in competitie directa unele cu altele, ajunsesem in punctul in care oameni care nu produceau (aproape) nimic primeau sume considerabile, mult peste salariul mediu pe economie, plus beneficii. A se vedea, problema aici e ca nu produceau aproape nimic, nu ca primeau salarii peste medie.

    Acum, pe termen scurt asta e un win-win. In sensul ca omul fundamental subcalificat primea un salariu puternic disproportionat relativ la plusvaloarea adusa si in acelasi timp firma de outsourcing facea un margin. Era eventual o pierdere pentru clientul final, insa aici, banii fiind ieftini si abundenti la momentul respectiv nu neaparat conta.

    Dar realitatea economica s-a schimbat in ultimul an si proiectele nu mai cresc pe toate gardurile. Si multinationalele s-au trezit cu o gramada de oameni scumpi relativ la ceea ce stiu sa faca, fara posibilitatea de a-i vinde mai scump catre clientul final. Ca asa e cu bulele, la un moment dat se sparg si you run out of greater fools. De aici problema si incercarea firmelor de outsourcing de a-si reduce costurile operationale. Lucru cumva normal, de altfel.

    Din punctul meu de vedere, articolul se concentreaza pe o problema de forma. Da, evident, toate firmele din Romania trebuie sa respecte legislatia muncii atunci cand vine vorba de interactiunea cu angajatii. Si da, de multe ori abordarile firmelor in momentele grele sunt stangace. Insa simt ca se ignora problema de fond. Angajatul, in cazul nostru mai de graba complice decat victima, era foarte multumit cu situatia in care era platit foarte bine fara sa faca mai nimic. Ori acum, in momentul in care, din considerente economice, modelul de business incearca sa tranzitioneze spre ceva mai sanatos, acesta este nemultumit.

    To sum up:
    – Practicile din articol sunt specifice tuturor multinationalelor ce se ocupa de outsourcing, nu e cu nimic mai rau (sau mai bun) CSV decat Endava, IBM, Wipro, etc.
    – Salariile au crescut considerabil in ultimii 5 ani. Din experienta personala calitatea resursei umane a scazut. O corectie era de asteptat.
    – Tranzitionarea catre un model de business in care sa existe o proportionalitate liniara intre remuneratie si plus valoarea adusa e un lucru bun.

    • Cea mai buna si obiectiva replica! Doru Supeala, daca doriti sa fiti un observator si analist al domeniului IT, e important sa lucrati la obiectivitate, echidistanta si o vedere macro asupra sectorului, pietei globale, impactului si responsabilitatilor tuturor partilor implicate.
      Pana cand nu ajungeti la acea echidistanta, articole de acest gen sunt doar barfe 🙂

    • „– Tranzitionarea catre un model de business in care sa existe o proportionalitate liniara intre remuneratie si plus valoarea adusa e un lucru bun.”

      Asta e wishful thinking – dar cred ca ar fi un lucru bun. Nu stiu daca m-as simti 100% confortabil dar probabil ar fi mult mai fair pentru ambele parti.

      • Fair point, ce vroiam sa evidentiez e ca astazi nu prea mai angajeaza nimeni doar ca sa inchida pozitii. Trebuie sa existe si niste competente si ceva disponibilitate de a lucra. Lucru ce nu e rau din punctul meu de vedere.

    • Foarte pertinent comentariul. Cunosc cazuri concrete de fosti colegi/cunoscuti care au fost pe bench la CSV luni de zile, la fel cunosc si o persoana disponibilizata cu compensatie financiara. Nu stiu daca e conincidenta sau nu, dar persoanele care au fost tinute pe bench sunt persoane pe care eu le-as angaja daca as avea firma, iar persoana disponibilizata nu as accepta-o nici pro bono. Nu sunt deloc fan CSV, dar articolul asta mi se pare superficial si targetat.

    • Luis, mulțumesc mult pentru comentariu, cred că ai surprins foarte bine și corect multe aspecte reale și temeinice, argumentate, de care trebuie să ținem cont.

    • Perfect de acord cu ce spune Lazarus.
      Mai adaugam:
      Inainte de criza, intr-o firma de outsourcing, 30 % din competenta (ala Java Developer de exemplu) stateau pe bench tocmai in posibilitatea unui client nou.
      Acu … vorba aia …

      • Pana la urma asta este viata ca si angajat. Azi esti, maine pleci in alta parte. Daca anumite lucruri nu mai corespund, se pleaca sau se da afara. E de cand lumea acest lucru. La americani se poarta direct „you are fired”. La noi ce sa spun, „se pune presiune”. Angajat inseamna si, lucrezi cat dorim noi, nu invers.
        Cine vrea liniste in plus sa isi deschida firma, parerea mea

  7. Cred ca majoritatea firmlor de ‘consutlanti’ sunt la fel. Si Alten actioneaza la fel. Daca n-au proiect te pune sa semnezi acordul de încetare a colaborării si primesti bonus 1 salariu. Semenzi si ca n ai voie sa vb de rau compania :)))

    • Asta arată psihopatie, atunci când vădit știi că faci rău și continui să faci răul, dar te interesează doar imaginea și încerci să o păstrezi prin mijloace tot imorale

  8. Asta arată psihopatie, atunci când vădit știi că faci rău și continui să faci răul, dar te interesează doar imaginea și încerci să o păstrezi prin mijloace tot imorale

  9. O mica observatie. Si din Cognizant au plecat oameni pe salarii nerealiste, nu mi-e clar cum doar ei au stricat piata.

    Dincolo de subiectul principal legat de practicile la limita legii prin care s-a scapat de angajatii fara proiect, sa afirmi ca bula salariilor se datoreaza Cognizant-Softvision e exagerat.

    • Dacă nu spune nimic de Luxoft e posibil ca mișcarea să plece din partea Luxoft pentru a discredita și alte companii. Luxoft fiind mult mai periculoasă pentru că are relații în ITM, politice și îndrăznesc să spun și în justiție…

      Doar vedeți pronunțările față de cazurile în justiție ale Luxoft și față de Cognizant…

  10. Poti sa adaugi si hackajob pe lista asta. O firma care da salarii nerealiste pe piata romaneasca plus bonusuri pe target dubios de mari pentru o persoana cu 1 an experienta.
    Ne-au anuntat peste noapte ca dau afara, ne-au pus sa semnam ca se desfiinteaza postul, cu un amarat de salariu pe o luna. Intre timp, au anuntat pe Linkedin ca au castigat o runda de funding foarte importanta, iar au mai dat oameni afara, si in prezent le merge foarte bine 🙂

    • cei de la hackajob au facut lucrul asta de mai multe ori. nu inteleg de ce lumea nu face putin research inainte de a veni la interviu la ei.

  11. Păi se gândesc că fac și ei ca în America, îi dă afară pe ăia scumpi și angajează mai ieftini, păi dacă nu a mers în America cei face să creadă că va merge în România…

    La cum tratează resursa umană, nu e exclus să fie firm de outsourcing care vor închide porțile pentru că nu mai au resursă umană de plasat…

    O să râdeți de comparație dar la fel au trata și croitoriile resursa umană, la ora actual sunt foarte puține companii de croitorie în România, oamenii nu mai vor să lucreze în domeniu.

    Acum mulți nu au de ales și de asta mai plutesc companiile astea dar e posibil să apară alte modele mai convenabile decât outsourcing și atunci la revedere cu outsourcingul

  12. Foarte multe companii au facut disponibilizari nu doar Cognizant.
    Ce pot spune 100% sigur e ca nici una dintre aceste companii nu a dat afara oameni buni, sau oameni care merita sa ramana.

    Daca ai fost unul dintre cei dati afara inseamna ca ori nu ti-ai facut treaba suficient de bine, ori nu ai habar de lege si nu stii sa te lupti pentru drepturile tale.

    • Gigi, permite-mi sa te contrazic. Cunoscand ‘n’ situatii ca cele enumerate in articole, acei oameni si-au facut treaba, au facut-o chiar bine, au dat dovada de performanta, clientii au fost multumiti, colegii din echipe la fel.

    • Ești prea evident omule, era de așteptat că o să comenteze și firma „icognito” în stilul tipic de plantație.

      1) dacă era rău de ce l-ați luat de l-ați luat de la altă companie de la care era bun?!
      2) dacă era rău de ce l-ați ținut dincolo de perioada de probă!
      3) dacă știți legea de ce instanța a dat câștig de cauză angajatului, lucrați ilegal intenționat?!?!
      4) o persoană care e „100% sigură” de orice e un fundamentalist, nu mai zic că în materie de oameni există un grad mare de nuanță unde nu ai de a face cu chestii mecanice și nici acolo nu e nimic 100% sigur. Pe acolo pe la HR mai luați o pauză să vă oxigenați la creier!

  13. Nu inteleg artcolul asta de 2 bani. Adica ce face cognizant face toata industria de IT si nu numai.
    Vai soc si groaza. Asta se intampla cand este criza, ce te astepti sa se intaple ? cresteri salariale ? reveniti la realitate. Nu, o sa dea toate firmele faliment ca sa nu scrie Doru Supela aticole in care ne explica el moraliate intr-un artcolo destul de la limita imoralului si dintr-un alt film.
    Cine doamne iarta-ma il citeste pe asta ? Nu-l angajaza nimeni, deasta scrie aberatii.

    • Ce astept sa se intample? Multe :)). Nu ma deranjeaza sa fiu data afara, fa-o legal, ca sa am drept la somaj, nu ma forta sa-mi semnez cererea de demisie prin tactici si presiuni psihologice.

  14. Prin exact acelasi scenariu am trecut si eu la Endava. Identic. Parca sunt vorbiti toti intre ei. Puteti baga in aceeasi oala, a cancerului industriei IT tot ceea ce inseamna outsource de cea mai joasa speta/ calitate. Cand firma a dat putin de greu si nu mai are crestere, asta se intampla, se descotoroseste de tine ca de ultimul paduche.

      • Daca firma chiar a dat de greu, ar trebui sa te dea afara legat pentru motive care nu ţin de persoana salariatului (adica sa se faca reducere de personal). Aici salaratul beneficiaza de somaj, dar firma isi inchide respectivele pozitii pe o perioadata determinata de timp (adica nu mai fac angajari).
        Dar in loc sa faca asta, te forteaza sa-ti dai demisia ca sa ramana pozitiile deschise si sa angajeze pe cineva mai ieftin. In cazul in care salaratiul este dat afara pentru abateri disciplinare sau pentru incopetenta, firma are nevoie de dovezi solide.

    • Par vorbiti intre ei pentru ca sunt consiliati de aceleasi firme mari de avocati care au proceduri identice pentru concedieri.

  15. Buna,
    Ma poate lamurii si pe mine cineva ce inseamna:”concedieri abuzive, făcute prin impunerea unor demisii, sub presiune psihologică”? e vorba de optiuni ce se dau angajatilor sa pleci cu concediere colectiva (1 salariu conform contractului) sau cu 2-3 salarii compensatorii?

    Ma mir ca IT-ul a devenit industrie defavorizata ca si mineritul.

    • Din experienta prietenilor mei, doi la numar, unul de la Arobs, altul de la Luminess, te invita la un meet unul la unul si iti prezinta actul de demisie si te roaga sa-l semnezi (pe loc daca se poate). Evident ca nu l-au semnat din prima, dar presiunile au ramas plus „amenintarea” subtila cu concedierea (ca altfel de ce ti-ar fi dat sa semnezi acel act de demisie).
      In cazul Arobs, unde am participat de aproape alaturi de prietenul meu in acest proces, motivul de fatada pentru care nu te dadeau afara direct era „pentru ca e hartogaria prea mare si procesul dureaza prea mult”. Motivul real este ca ei au nevoie de motive reale pentru a te da afara fara a inchide pozitia pe care esti angajat.
      E usor de spus din exterior ca nu cedezi presiunii, dar o data ce esti acolo si stii ca locul tau de munca e in joc (venitul cu care iti platesti chiria/ratile la banca), sti ca nu arata bine o concediere in CV si nu doresti sa ajungi prin tribunale, nu mai e asa simplu.
      Acum nu stiu daca ti-am raspuns la intrebare, dar ii drept ca am luat-o si eu pe aratura si m-am descarcat un pic aici :))

      • Am lucrat cateva zile cu Arobs, colaborare B2B. Aveam 3 luni de cool-down in care puteam sa denunt contractul fara preaviz (ca si perioada de proba la angajati).
        In prima luna mi-am dat seama ca e destul de toxic pe la ei si nu are sens sa continuam. Am ales sa le zic din timp ca sa nu le para ca au cheltuit bani aiurea cu onboarding (era de 3 luni).
        Mi-au cerut sa le fac un fel de forma de eseu despre ce nu imi pare ca merge bine si propuneri de cum sa imbunatateasca.
        Ca apoi ceva PM-arita, genul ala de persoana care a stat in aceeasi firma, pe aceeasi pozitie, mai bine de un deceniu, sa incerce prin tot felul de tertipuri sa nu-mi plateasca timpul lucrat.
        Imi cerea sa dovedesc ce am livrar, cand nicaieri nu era definit ce anume trebuia eu sa livrez (nu eram dev sau qa).
        S-a rezolvat dupa un mail scris bine catre ceva C-level de la ei.

        Deci nu ma surprinde ce zici. O parte din middle management la ei trebuie sa se reformeze, ca au practici ca pe vremea cominismului.

  16. Nu este prima data cand aceasta companie procedeaza asa.
    Pana in martie 2015, cei care lucram la SV (pe vremea respectiva se numea doar SoftVision) aveam doua contracte: un CIM cu minimul pe economie cu SV Romania si un PFA cu restul salariului real pe PFA.
    In ziua de salariu in martie 2015, au luat toti TL-ii si i-au dus la un „training” cu telefoanele oprite, iar toti managerii au inchis liniile de comunicatie (offline, telefoane inchise)
    De dimineata au inceput sa cheme unul cate unul sa ii forteze sa semneze demisia de pe CIM cu amenintarea ca altfel nu mai fac platile de pe PFA. Au promis ca o sa plateasca toata luna martie + 1 salariu compensatoriu, ca in final sa plateasca doar cateva zile de pe martie + acel salariu, cu justificarea scrisa „s-a considerat pana la urma ca e suficient atat”

    • E foarte interesant cum oamenii se baga în combinații la limita legii si apoi le reclama doar cand nu le mai convin.
      Ce anume i-a obligat pe cei de atunci sa fie de acord cu forma asta de angajare „hibrida”? Eu as zice ca erau chiar incantati de aranjament.
      Problema a fost numai la cei dezavantajati brusc odata ce au descoperit reversul. Si aia peste ani din ce vad.
      Ce anume trebuia sa faca firma? Avea nevoie sa treaca pe CIM complet asa ca avea nevoie de o curățenie inainte sa crească cheltuielile cu angajatii. A facut ce i-a permis combinația in care oamenii s-au bagat voluntar.

      Eu nu inteleg nici unde e problema cu 3 luni de salariu compensator. Inteleg de aici din comentarii ca poti refuza.
      Cei care nu refuza de ce o fac? Si de ce nu isi asuma nerefuzarea?
      Cum ii scuza asta cu necunoașterea legii? Nu mai zic de presiunea invocată. Cred ca unii au trait doar in bule de puf in care responsabilitatea individuală e un mit.

    • Vai, ce mult mi-ar plăcea ca Doru să fi făcut genul ăsta de bloguri și atunci, pe vremea răposatului (Laurențiu Russo).
      Știu și am auzit ca făcea foarte multe abuzuri și el, angaja doar comuniști cu mentalitate infectă de-a lui (nu toți, bineînțeles, însă peștele de la cap se impute).
      Cum își ținea Russo angajații în frig, fiindcă era prea zgârcit să repare, să pună termopane calumea, să izoleze ce era de izolat, să facă naibii ceva să nu mai plouă în clădiri pe mesele colegilor =)) Doamne cat frig am îndurat =)) și cum ne-am anchilozat TOȚI pe scaunele alea puturose și deloc ergonomice. Plus alte multe spălări de bani. Totuși de când e Cognizant, nu ducem lipsă de nimic, însă înainte duceam lipsă de tot.

  17. Aș fi de acord cu opinia dvs, cu o singură condiție: când angajatu’ decide de capul lui să dispară subit din companie, de cele mai multe ori cu o nesimțire crasă fără să acorde preaviz, să despăgubească angajatorul cu o sumă echivalentă cu salariile compensatorii de care ar beneficia dacă ar fi concediat!
    Pe scurt, decizia de încheiere unilaterală a unui contract de muncă, ar trebui să genereze exact aceleași repercusiuni pentru fiecare dintre părți.
    Restul este interpretare dezechilibrată în favoarea angajatului in cazul acestui articol.
    Vai ce tragedie și dramăcă a fost un angajat concediat, dar când o companie rămâne cu niste posturi vacante din cauza acelorași angajați, nu mai este dramă? Aiazic.

    • Tiberiu, opinia ta ma face sa cred ca e o placere sa se lucreze cu tine.
      Sigur esti licentiat in pupincurism si performezi zi de zi cu mare succes.
      Pai oare in pauzele cand ai buzele obosite, te-ai gandit vreodata de ce oamenii aleg sa plece dintr-o astfel de companie cu oameni ca tine, manageri?
      Cum e posibil sa ceri demisia unui angajat penttu ca este pe bench, din cauza faptului ca niste manageri nubsunt cspabili sa aduca proiecte, sa ii gaseasca proiecte?
      Exista cumva in contractul de munca scris ca sunt angajat, daca compania e in stare sa gaseasca proiecte? Sunt angajat in urma unui interviu si compania trebuie sa imi gaseasca proiecte. Vrei sa imi dai 1000 de lei salariu si sa iti fac si munca ta sa gasesc proiecte?
      Normal ca pleaca oamenii, daca lucreaza cu astfel de caractere, ca al tau.

      • Si daca oamenii pleaca si își găsesc asa usor alt job, care e problema ca o firma ii da afara CU TREI SALARII COMPENSATORII?!?

        Firma e obligata să-mi găsească proiecte… Pana cand? Cate? Trebuie sa-ti si placa? Alegi tu si domeniul? Pe ce lume trăiți?
        Da, existe momente, ca astea de acum, când nu mai sunt proiecte.
        Nu, nu vreau sa le găsești tu. Vreau sa pleci daca nu înțelegi. Du-te in compania aia cu manageri mai capabili care găsesc proiecte non stop.

        Cand un „inginer” nu e in stare sa faca un task de doi lei in 3 zile si ii ia doua zile sa se prindă ca nu e in stare si sa spuna, atunci cum mai e cu obligatiile? Atunci cine și pentru ce e platit si cine face treaba in locul lui?

        • Bai manager cu 15 ani in aceeasi companie, care nu ai scris in viata ta 2 linii de cod si nu ai vorbit fluent intr-un daily niciodata, decat in daily-urile cu un sefut mai mare decat tine, unde oricum mai mult ai pupat, decat ai vorbit.
          Vezi ca sclavia s-a abolit demult. In afara de a deschide un excel si de a pupa in dos, altceva stii sa faci?
          Pai tu ai franturi de logica grave, nu ma mira ca nu esti in stare sa gasesti proiecte.
          Pai daca ai tinut un interviu si l-ai angajat asa incompetent, pai primu care trebuie sa fie eliberat din functie esti tu. Si daca cumva, ti-a scapat, ca na, atat ai putut, ai 90 de zile sa renunti la colaborarea cu acel „inginer”. Nici 90 de zile nu-ti sunt de ajuns? Dar daca tu, ii gasesti un proiect omului, pe skilluri pe care nu le are, ce ai vrea sa faca? Nu cumva tot tu esti incompetent ca nu stii sa stafezi nevoile proiectului?
          Nu-i asa ca e mai usor sa dai „inginerul” afara ca tu nu esti in stare sa fii util companiei? Tu deschizi 3 mailuri, pupi in 2 calluri dosul, te plangi ca au schimbat cafeaua si nu mai e la fel de buna, si zici ca ai muncit. Normal ca vii si iti dai cu parerea aici, de la umbra a 20k+, buget de protocol, munca ioc…si cu trenciu tremurand ca poate zboara puiul cu atza si ramai si cu maro-ul de pe buze.
          Da, firma este obligata sa gaseasca proiecte, ca asta inseamna outsource, de aia angajezi oameni. Mentalitate de comunist ce ai, pai sa-ti luam oxigenul, ca suntem prea multi pe planeta si tu oricum nu ne esti util.

          • Stiu ca e inutil, dar hai sa incerc.
            Am sa incerc sa nu sar la fenta, dar ca sa stai linistit, te asigur ca am știut si mai știu sa „scriu cod”, asta pentru ca stiu ca pentru unii asta e singura metrica si cne nu scrie cod nu munceste. Restul presupunerilor despre mine mă lasă rece.

            Nu ai răspuns la întrebarea principala: cat timp anume e firma obligata sa gaseasca proiecte si ce se întâmplă dacă nu reușește să găsească destule, sau, ce sa vezi, clienții cauta și altceva decat ce stii tu sau ce esti dispus sa încerci?
            Traim in capitalism si clientul cere ce cere, poti sa scrii tu cat vrei pe bloguri, ca nu o sa vrea el React ca asa vrei tu. Si musai cu hooks!
            Tu ești platit pe cim, strambi din nas la proiecte, inchizi la 17 desi stii ca banii vin de la americani care ar vrea sa stai macar pana la 18, și firma sa te plătească 6 luni pe bench. A, si ce sa vezi, maxim 10% din oamenii de pe bench pot arata ca au favut un curs sau au dat o certificare.
            Dar managerul bea cafele prea multe.

            Eu cred ca nu intelegeti ceva: s-a spart bula, nu mai este business. Clientii nu mai au bugete, tovarasi. Va fi și mai nasol. Cine nu e flexibil si nu are chef de munca va ramane doar cu comentatul pe bloguri. In conditiile astea nu te plătește nimeni doar pentru ca ai fost angajat.

            Da, trebuie inchis postul ca sa fii dat afara. Sau iei salarii compensatorii, pe care le poti refuza, si iti dau demisia.

            Cat despre frânturi de logica, te intreb si eu ceva: daca firma e obligata, ca de aia e firma de outsourcing cum sunt managerii inutili? De ce nu iti gasesti singur proiecte si clienți?

            PS. Buget de protocol, lol. Again, cred ca sunteti prea protejati si nu vi se spune unde am ajuns. Nu mai sunt bani, băieți.

        • Stiu ca iti plangi in pumni, ca iti e teama ca o sa ramai doar tu cu excelul si mailul.
          In raspunsul tau de azi, daca analizezi, iti vei da seama ca ti-ai raspuns tie.
          Ce crezi, tu nu produci decat praf, nimic util pt companie. Ala care pleaca, te tinea pe tine sa poti sa te dai sef, sa te simti miezul din dodoasca.
          Daca ai scris cod, cu logica franta de mai jos, inteleg de ce esti manager, si de ce nu are compania proiecte.
          Imi pare bine ca ti-ai dat singur un heads-up…nu mai sunt bani managerule, compania nu e a ta, tu nu esti plus valoare pentru companie, te crezi indispensabil, dar sper in curand sa treci prin ce a trecut Eugen si sa iti iei bagajutzu si sa pleci comunistule, ca na, nu mai sunt bani pt aia ca tine care nu produc nimic.
          Daca ar disparea din peisaj, indivizi ca tine, sigur companiile de genul Cognizant, ar duce-o mult mai bine.
          Hai ca ti-am acordat prea mult atentia mea, vezi ca nu ai citit emailurile, vine daily-ul si trebuie sa vorbesti de velocitate, vezi ca am auzit ca taie si cafeaua la birou. Nu mai sunt marafetzi baiatu meu.

          • „In conditiile astea nu te plătește nimeni doar pentru ca ai fost angajat.”

            Prin definitie, daca angajezi un om, legal, esti obligat sa ii platesti salariul. Daca omul nu-ti munceste, aduna dovezi, fa-i disciplinar si da-l afara, legal. Daca omul nu are activitate pentru ca tu esti un manager de doi lei si nu stii sa atragi proiecte, my friend, e fix problema ta. O sa-l platesti in continuare ca sa stea degeaba daca omul are CIM.

            Eu zic sa ne lasi o adresa sa-ti trimitem cadou Codul Muncii, editia actualizata pe 2023. O sa-ti prinda bine.

            „Tu ești platit pe cim, strambi din nas la proiecte, inchizi la 17 desi stii ca banii vin de la americani care ar vrea sa stai macar pana la 18,”. Gogu mama, daca vrei sa-ti stea omul la program pana la 18 fa un act aditional si modifica work hours sau plateste dublu OT-ul. Simplu si legal.

            Iar asta cu „Cine nu e flexibil si nu are chef de munca…” e felul tau de a spune ca daca ai angajat un om cu know-how pe X dar tu ai doar proiecte pe Y, omul trebuie sa se reprofileze pentru ca tu esti cretin si nu stii sa atragi business nisat pe skill-urile oferite de angajatii tai?! Eventual vorbeste cu tanti de la curatenie, poate e flexibila si se ocupa si de gunoaiele de proiecte pe care reusesti sa le atragi.

        • Ptiu, uitasem.
          Sa nu uiti in daily, sa mentionezi ca si luptat pt renumele companiei si ca te-ai jerfit in lupta, te-ai legat cu lanturi de garduri, de acolo si franturile de logica si ca totul e in regula, le-ai zis-o astora care chiar produc ceva pt companie.
          Apoi, da-i un poop sefutului de deasupra ta si ofteaza luung, sa pari afectat.

        • Bune raspunsuri dar nu cred ca astia doi le pot procesa :))
          Daca esti interesat, noi facem angajari si cred ca am face echipa buna 🙂

  18. Indirect, am aflat despre un caz in care o persoana de la CSV a murit din cauza stresului si a presiunii, iar intr-un alt caz – din aceleasi motive – cineva s-a imbolnavit grav, si asta asa, fara sa fac un sondaj printre cunoscuti. In realitate, lucrurile sunt cu mult mai grave decat par.

  19. Softvision nu sunt aia care acum cativa ani, dupa ce au crescut fulgerator cu practici lipsite de fair-play, au inchis complet locatii (Timisoara) ? Aia e firma doar de jupuit, nu merita sa iti faci iluzii ca pun pret pe resursa umana.

  20. Eu din acest articol nu inteleg cine a primit salariile uriase la recrutare, acu’3 ani 🙂 Eu nu eram pe lista de salarii uriase si fix cam acu’ 3 ani m-am angajat la ei. La fel, oamenii din jur nu prea aveau salarii uriase, cel putin asa ziceau ei.
    Daca ma incadram poate mai stateam un picut sa ma dea afara ei cu 3 salarii compensatorii. Faceam un business, asa am plecat de bunavoie si nesilit de nimeni cu 0 salarii compensatorii, la alta firma 😀 Bine, pe alti bani, deci tot un business se cheama ca am facut.
    Eu zic ca cei in cauza sa fie pragmatici, sa lase stress-ul ca nu pierd nimic daca pleaca din CSV, ba chiar sunt in castig, sa se tina tare in negocieri si sa incerce sa obtina max posibil (eu zic ca se poate si mai mult de 3 sal).
    Mai comenta cineva pe aici ca unu’ a murit de la stress si altu’ s-a imbolnavit grav. Pai de ce sa te agiti in halul asta pentru CSV? Nu prea merita fratilor, nu e mama, nu e tata, e o firma mai buna sau mai rea (eu zic mai rea) da’ nu merita , parol!

  21. Eu tot nu înțeleg care e faza. Mentionez ca nu am treabă in niciun fel cu compania in cauza, e doar o părere absolut detașată si am ajuns aici de pe LinkedIn. Nu poți obliga un angajator să nu te dea afara, dacă realitățile economice nu mai corespund planurilor sale de business.
    Dacă un angajator îmi spune ca nu ma mai poate ține, i-am strâns mana și am plecat mai departe, imi dau eu demisia, nici mie nu îmi place să lucrez undeva unde munca, cunoștințele și de ce nu, talentul meu nu sunt apreciate, fie si de contextul de business, independent de vointa companiei. Yep, am orgoliu si asta ma face competitiv zic eu, dar orgoliul trebuie ținut în frâu și direcționat în direcții care îți aduc beneficii. Sau poate e un moment sa cer un feedback al pieței și sa verific dacă ce cred ca merit are acoperire în realitate și cine știe, să iau în calcul o reconversie profesionala.
    Relația de munca e eminamente una de încredere. Nu concep sa îmi dau în judecata angajatorul și să câștig, apoi sa merg sa dau ochii cu el, ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat, și sa sper sa fiu tratat corect, ba chiar promovat pe niste criterii cat se poate de rationale. Cine gândește asa, poate are nevoie de un control la cap. Dacă angajatorul nu mai are încredere în mine, sănătate și la revedere. Și mai cred ca un „key people” nu își pierde vremea cu ruminații publice/de grup, indiferent cât de dezamăgit ar fi de angajator, e probabil mai preocupat să invete ceva din experienta nefastă si înțeleagă cum să faca o alegere mai buna pe viitor. Mi s-a întâmplat și mie, și mi-a trebuit un timp sa ma detașez și sa vad unde am greșit și ce am eu de făcut, angajatorul a ales banii în detrimentul oamenilor, asta fac majoritatea…
    Îmi aduc aminte de psihoza proceselor intentate băncilor de la care unii luaseră credite. Pentru orice fleac as zice, gen câteva sute de euro, în condițiile în care erai dator zeci, sute de mii de euro la banca respectiva, o dadeai in judecata. Uneori, orbiți de furie, nu mai vedem pădurea din cauza copacilor: ești dator vândut unei bănci și e posibil la un moment dat sa vrei sa ceri o păsuire, asa, mai off record. Mai primești înțelegere dacă ai dat banca în judecata? Mai știu angajați Petrom care si-au dat în judecata compania pentru ceva bonusuri neplătite, ca de, erau de stat și Petrom era o vaca de muls. Când s-au privatizat și a venit OMV, care nu știa cum sa reducă din personal, ia ghiciți cine au fost primii pe lista de disponibilizari?
    A nu se intelege că abuzurile angajatorului, sau mai degraba ale vreunul managerache care e sef direct, trebuie tolerate cu capul plecat. Nici vorba. Arma „nucleara” trebuie sa fie tocmai demisia, daca nici cu ea nu iti rezolvi problema, nu vad cum vei fi respectat insistand cu tot felul de chichițe avocatesti care merg fix pe dos, să nu fii dat afara, ceea ce e posibil, dar nu vad cum te fac un angajat de incredere si respectat. Părerea mea e ca unii nu înțeleg ca suntem în economie de piață și ca în IT, de bine de rău, e o piață a muncii. Dacă erai intr-un orășel mic, in pragul pensiei si fără perspective de a-ti găsi ușor un loc de munca, mai înțelegeam, dar chiar și așa as fi avut mari rezerve.
    Restul măgariilor, gen dă-ți tu demisia ca să ieșim mai bine la bani, se mai practica, poate nu sunt cele mai morale, dar nici sa faci asa mare caz nu cred ca e cazul.
    Cei care își scuipă compania pe net, cu articole spumoase, indiferent cât de îndreptățiți se cred că sunt, dau dovadă de o lipsa crasă de maturitate. Părerile angajaților se întind pe o curba a lui Gauss, pentru majoritatea firma e „just fine”, in sensul ca își iau un salariu, își plătesc o rata, da sunt mediocri si asta e, cu statisticile nu te pui. Dacă angajatorul m-a dezamăgit, de ce sa dau și în foștii colegi care mănâncă o pâine de la el și sa caut sa îmi impun părerea în spațiul public? Repet, adevărul e la mijloc, și lucrurile astea neplăcute pot fi un prilej de introspecție, să îți cauți și să îți vezi și partea ta de vina și sa cauți sa schimbi ce poți schimba tu, nu sa te razbuni pe un angajator de rahat, cum sunt majoritatea (îți trebuie putina maturitate sa vezi și asta și sa intelegi ca ai undeva la 80% sanse sa nimeresti la unul la fel sau chiar mai prost daca nu schimbi nimic la tine), dar oamenii slabi și imaturi nu pot face introspecție, arunca vina mereu pe alții, asta se numește „proiectie”. Și m-as mai risca sa cred ca probabil la început te-ai simțit la angajatorul acesta ca și cum ti-a pus Dumnezeu mana in cap, lucru care nu s-a confirmat, ba chiar a urmat o „cadere” care s-a finalizat cu duṣ rece care a fost prea mult pentru tine… Încearcă la urmatorul loc de munca sa nu mai ai de unde sa „cazi” atât de rău…
    Dacă pe tine nu te pot ajuta, sper ca acest post să îi ajute pe alții, tentați sa cada în aceeași capcana a propriei minți, a ego-ului mai precis, și poate când vei putea privi cu detașare situația, cine știe, poate vei vrea sa înveți ceva din experiența neplăcută pe care ai avut-o.
    PS: un mic sfat de final: orice HR care se pricepe la psihologie știe ca tu nu ești un om care se lupta pentru drepturile sale, cum crezi tu, o, da, ce frumos suna în teorie, „razboinicul luminii”.. În practica este vorba de cu totul altceva, și asta nu te va trage în sus la viitorul interviu de HR…

    • Postarea ta cuprinde tot felul de …sa le zicem fantezii:
      -„Și mai cred ca un „key people” nu își pierde vremea cu ruminații publice/de grup, indiferent cât de dezamăgit ar fi de angajator…” . Deci practic toti trebuie sa fie key-people nu? Si daca un angajator urineaza pe tine tu iti bagi coada intre picioare si pleci nu? Pai mai sus scrii ceva de orgoliu…sau stai acum cand e vorba sa iti aperi drepturile renunti… am inteleees… de aia toti urineaza pe Romania si pe cei ce traiesc aici , mai exact din cauza acestui comportament . Sa vedem cand o sa mai inaintezi in varsta daca o sa mai fii „key-people” . Atunci poate o sa-ti aduci aminte de vorbele astea dar va fi prea tarziu. Este vorba de a ne apara demnitatea, libertatea si dreptul la o munca decenta. Daca toti cei din jurul tau accepta cele mai umile joburi … de ce mai am nevoie de un „key-people”? imi iau 2-3 sclavi care nu zic nimic si imi fac treaba cu ei. Decat un „key-people” cu orgoliu care isi da demisia cand are chef.
      -„Dacă angajatorul m-a dezamăgit, de ce sa dau și în foștii colegi care mănâncă o pâine de la el și sa caut sa îmi impun părerea în spațiul public?” . O atitudine inepta. Pai nu mai bine afli cum sta treaba la un angajator de genul celui din acest articol? sau tu preferi sa fii cobai si in CV-ul tau sunt 20 de firme in 5 ani? pentru ca tu nu citesti review-urile de pe net si te duci cu ochii inchisi la orice firma iti da banii pe care ii ceri si dupa 3 luni pleci ? Esti un fel de strut care baga capul in pamant fara sa caute referinte despre potentialul angajator?
      -„PS: un mic sfat de final: orice HR care se pricepe la psihologie știe ca tu nu ești un om care se lupta pentru drepturile sale, cum crezi tu, o, da, ce frumos suna în teorie, „razboinicul luminii”.. În practica este vorba de cu totul altceva, și asta nu te va trage în sus la viitorul interviu de HR…” . Pai ce treaba are HR-ul daca tu esti un key-people? La HR sa dai bine cat de cat , nu sa ii impresionezi sa lesine dupa tine…dar d.p.d.v. tehnic sa fii o nulitate.
      Mi se pare ca tu esti un fel de HR de la Cognizant astia si te-ai apucat sa speli imaginea unui angajator care isi bate joc de romani…

      • Hai sa îți explic dacă te-am pierdut:
        Dacă angajatorul se p… pe tine, ai după mine doua optiuni:
        1. Îl dai în judecata și pleci.
        2. Doar pleci.
        Practic, pentru 1. trebuie sa fie ceva flagrant, cu probe, deci mai greu… Rămâne în mare 2, din păcate uneori. Dacă vrem să însănătoșim piața muncii și să avem salarii bune, să fim tratați corect, altă șansă nu e decât să le fie frică ca îți dai demisia și pleci la concurență. Pentru asta trebuie să fii key people, măcar ca atitudine. Salariul mare de IT-ist pe care îl primești este în mare parte din cauza fricii angajatorilor ca pleci și nu mai găsesc altul in timp util, adica pentru ca există o piață a muncii, nicidecum de frica postărilor și articolelor de pe net, ce pot fi ușor demontate ca fiind scrise de un frustrat și un inadaptat, ceea ce în multe cazuri este adevărat, asta fără sa încerc sa scuz comportamentul jalnic al unor angajatori/șefi. Una-i una, alta-i alta. Dacă crezi ca exista și varianta 3., lupta directa sau indirecta cu șeful pana îl dai jos, află ca e foarte greu, în câte firme s-au schimbat comandanții „doar” pentru ca erau soldații nemulțumiți? Multe firme nu își schimba liderii la presiunea norodului pentru ca ar crea un precedent extrem de periculos pentru ele.
        Din experienta mea de viață, sefii sunt de mai multe feluri, dar angajații „cad” in cele 3 mari categorii de comportament moștenite de la animale: freeze, fight or run.
        Ca să „run”, îți trebuie o relevanta pe piata muncii, relevanta care sufera daca tot fugi din job in job, poate si niste atitudine, ca să nu mai zic de „fight”, aici foarte putini și-o dau parte în parte cu șeful, cu șanse infime de izbanda, indiferent dacă au sau nu dreptate.
        Așa ca majoritatea eubalternilor sunt pe modul „freeze”, dar ce sa vezi? Când pericolul nu mai e în preajmă, ăștia sunt cei mai viteji. Atunci când șeful se p… pe ei, nici nu se feresc ca să nu il supere cu ceva, dar pe la colțuri, mamă-mamă, ca in bancurile cu iepurasul. Așadar, înainte de a arunca toată vina pe angajatori, hai sa ne uitam la noi: capul plecat, infatuarea, invidie, pupincurism cât cuprinde, iar când ajungem șefi uitam repede toate astea și facem exact ca ei.
        Dacă nu vrei sa vezi toate astea, o sa le înțelegi mai târziu, eu nu zic ca tine ca „prea tarziu”. Fiecare ne maturizam in rimul nostru. Dacă nu ma crezi, te sfătuiesc din toată inima sa cauți și alte păreri dezinteresate de la cineva care te poate sfatui pe partea de cariera/dezvoltare personala/etc.
        Ceva de genul „uite ce scrie nebunul asta, ce părere ai?”.
        Și încă o chestie, acum ca m-am prins care e faza cu blogul asta: nu trăiți cu iluzia ca vă face cineva dreptate, cât timp voi rămâneți low profile, pe freeze. Poate sunt unii care vor sa profite de pe urma situației, erijandu-se intr-un soi de reprezentanți, ei rămân cu notorietatea și imaginea și voi cu praful de pe toba, s-au mai văzut cazuri, cum a fost Cumpanaşu in relatia cu adolescentii.

  22. In aproape 20 de ani de activitate in IT am vazut atatea cazuri de genul asta….
    Nu inteleg, autorul a trait sub o piatra pana acum?
    Asta e jungla in care traim si trebuie sa supravietuim in ea

  23. Haide sa vorbesti cu mine. Am 10 ani in csv si pot sa te contrazic cu 90% din afirmatiile tale despre aceasta companie, cu dovezi. promit ca nu fac can-can. dar te rog sa-mi promiti si tu serios, serios, serios, ca lasi can-can-ul deoparte. serios, serios. intelegem toti, viewers, dar totusi.

  24. Haide sa vorbesti cu mine. Am 10 ani in csv si pot sa te contrazic cu 90% din afirmatiile tale despre aceasta companie, cu dovezi. promit ca nu fac can-can. dar te rog sa-mi promiti si tu serios, serios, serios, ca lasi can-can-ul deoparte. serios, serios. intelegem toti, viewers, dar totusi.

    • Servus Răzvan,

      Cu mare plăcere discutăm, dar să știi că stau rău cu timpul, așa că propun să purtăm această conversație prin e-mail (ai primit deja mail de la mine).

      Uite, poți să mi scrii pe mail și promit că răspund cât pot eu de repede. Dar te rog să ne concentrăm pe subiect: au fost zeci de concedieri abuzive la voi, făcute pe metoda pe care eu am descris-o, care este ilegală și imorală. Am zeci de mărturii de la foști sau încă actuali colegi ai tăi pe acest subiect. Hai să lămurim treaba asta, că ăsta este subiectul campaniei, apoi discutăm și alte povești, ok?

      Este admirabil că vrei să îți aperi compania, respect lucrul ăsta, dar compania ta, prin niște manageri care sunt destul de nepricepuți ca să nu zic altfel, tocmai a acționat într-un mod rușinos, abuziv și ilegal în raport cu niște zeci de angajați. Tu, ca angajat, ai putea să te întrebi dacă la un moment dat nu vor face același lucru și cu tine.

      Poate ar trebui să te întrebi și să îi întrebi:
      Cum au ales pe cei care sunt dați afară? Care sunt criteriile? Cine a făcut evaluările? Când și cum au avit loc evaluările? Au fost informați oamenii? Au putut să își spună și ei opinia?
      Cum au justificat aceste decizii de concedieri? De ce e nevoie de ele?
      Cum arată starea financiară a companiei azi?
      Care sunt planurile pentru perioada următoare? Ce strategie au?

      Cu alte cuvinte, chestii de-astea, de management decent, transparent, corect și responsabil, știi?

      Hai să povestim, să știi că mă bucur că mi-ai scris și sunt deschis să ascult toate perspectivele, dar insist să lămurim la început exact subiectul articolelor mele, mai precis comportamentul de ghiolbani aroganți al acestor manageri.

  25. Softvision tot timpul a avut cultura asta, cei care au colaborat cu ei in timp nu cred ca sunt surprinsi de abordarile lor, multi din conducerea actuala au fost formati sub vechea conducere despre care putem spune ca era foarte „business oriented”. In 2012 unul posta pe softpedia abuzurile la care era supus, dar situatia era inversa, el voia sa plece, SV nu il lasa: https://forum.softpedia.com/topic/847572-demisie-programare/. Pe atunci in departament se spunea ca tipul ala nu era intreg la cap si ca intr-o zi n-a mai venit. Adevarul era altul.

    In 2004 cand Softvision a „vandut” o parte din angajati la Intellisync, prin Aprilie parca era, patronul a chemat toti angajatii care lucrau in biroul de pe 21 Decembrie, pentru o poza de grup. E memorabila povestea aia, multi cu state vechi in SV o tin minte. A doua zi au inceput concedierile, te chema managerul de departament si te intorceai impreuna cu tipul de la IT care se asigura ca nu te mai atingi de tastatura, puteai doar sa iti strangi lucrurile personale si erai insotit afara. Au plecat multi atunci, era o curatenie de primavara inainte de achizitia Intellisync. Pe vremea aia nu erau deloc respectate drepturile angajatilor, primeam foarte putine zile de concediu, erau multe ore suplimentare care nu se plateau.

    Singurul aspect pozitiv pe care l-am apreciat la Softvision era expunerea pe care o puteai avea la niste clienti care erau de top in domeniul lor, a fost Nokia o perioada, mai erau firme din Silicon Valley care aveau programatori, testeri cu experienta, oameni de la care aveai ce invata. In 2004, sa ai acces la developeri cu 10-20 ani experienta din California, sa discuti fata in fata cu ei, era un lucru pe care putine firme din Cluj il puteau oferi.
    Multi oameni s-au format tehnic in SV, mai accelerat decat in alte firme locale si din SV au migrat in alte firme sau chiar si-au creat firme proprii.
    E drept ca trebuia sa treci cu vederea practicile lipsite de etica, unii rezistau, altii pana la un punct.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *