Suntem șase oameni buni, care au construit un proiect remarcabil, în ultimele 18 luni. Am reușit să câștigăm audiență, încredere, respect și sprijin și a venit vremea să facem și mai multe lucruri bune.
Vrem încă doi oameni foarte buni alături de noi. Ne-am bucura să te cunoaștem, dacă tu crezi că ne potrivim și crezi că putem face treabă bună împreună.
Profesorul de psihologie organizațională Tomas Chamorro-Premuzic a identificat 5 trăsături fundamentale de personalitate pe baza cărora putem analiza potențialul de lider al unei persoane.
În sensul că putem să identificăm cât de periculos poate deveni respectivul, când ajunge șef.
Cu toții avem momente când ne este greu sau chiar imposibil să ne aducem aminte un nume, o cifră, o adresă sau un detaliu important de care am avea nevoie. Spunem atunci, mai în glumă – mai în serios, că ne cam lasă memoria.
Ceea ce nu prea înțelegem, din păcate, este că astăzi, înainte de a ne lăsa memoria, trăim tot mai des momente în care nu ne mai încape memoria. Nu prea suntem atenți când ni se fură atenția. Sună paradoxal, dar îți explic azi cât de grav este fenomenul.
Fie că ești la început de carieră sau ai experiență solidă în domeniu, feedback-ul negativ poate fi o provocare cu care ne confruntăm cu toții la un moment dat. Însă în loc să privim aprecierile critice ca pe-o tragedie sau ca pe un catalizator de autoflagelare ori să activăm sindromul impostorului, stă în puterea noastră să transformăm situația într-un proces constructiv.
Pandemia a accelerat trei tendințe la locul de muncă: căutarea sensului, dorința de flexibilitate și accelerarea transformării tehnologice, care au permis munca în regim hibrid și cea de la distanță. Așteptările angajaților au crescut, iar organizațiile examinează modul în care recrutează, dezvoltă și loializează talentul.
Mașinile inteligente vor înlocui cu adevărat angajații? Probabil că nu. În timp ce inteligența artificială este concepută pentru a înlocui munca manuală cu o modalitate mai eficientă și mai rapidă, aceasta nu poate anula nevoia de intervenție umană în spațiul de lucru.
Trăim în era muncii hibride, când lucrul de acasă este deja parte din normalitate. Echipele și-au actualizat procesele de lucru la acest format, iar oamenii au învățat să se adapteze rapid de la un spațiu mai protocolar și mai aglomerat, cum este biroul, la unul mai relaxat și liniștit, cum e cel de acasă. Dar, chiar dacă spațiul de acasă este mai degajat, atitudinea și obiceiurile ar trebui să rămână într-o notă profesională întotdeauna, indiferent de loc.
Liderii din întreaga lume se confruntă, în prezent, nu numai cu volatilitatea economică și instabilitatea geopolitică, ci și cu o serie de schimbări organizaționale care au implicații semnificative pentru structuri, procese și oameni.
Am sentimentul că la una dintre edițiile următoare ale Untold vor exista victime umane, așa cum au existat la Colectiv.
Și cred că e important să scriu acest articol, ca semnal de alarmă.
Este o opinie personală, bazată pe date clare, pe informații publice și pe argumente pe care le prezint în cele ce urmează.
Lucrul de acasă este visul celor mai mulți angajați. Și coșmarul multor manageri. Managerii nu sunt siguri că pot avea încredere deplină în faptul că angajații lucrează atunci când sunt acasă. Între timp, angajații simt o presiune constantă de a fi mereu activi și gata să răspundă la fiecare notificare prin e-mail, în cel mai scurt timp. Așa că, dacă coșmarul corporatist ar avea un nume, acela ar fi „paranoia productivității”.
